Prospect ASPIRIN MAX 1000 mg drajeuri
Producator:
Clasa ATC: sistemul nervos, alte analgezice și antipiretice,
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 13738/2021/01-02-03-04-05-06 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
ASPIRIN MAX 1000 mg drajeuri
2. COMPOZIȚIE CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare drajeu conține acid acetilsalicilic 1000 mg.
Excipient: un drajeu conține 6 mmoli (143 mg) sodiu.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeuri de culoare albă până la aproape albă, oblongi, marcate pe o față „BAYER” și o linie mediană
pe cealaltă față, cu diametrul de 19 mm x 9 mm.
Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea drajeului pentru a fi înghiţit uşor şi nu de divizare în
doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Tratamentul acut al durerilor de cap, de exemplu cele cauzate de atacurile migrenoase, cu sau fără aură,
ori durerilor de cap de tip tensiune.
ASPIRIN MAX este indicat adulților și adolescenților cu vârste cuprinse între 16 și 65 de ani.
4.2 Doze și mod de administrare
Doze
Adulți și adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 16-65 ani)
1 drajeu, cu repetarea dozei la un interval de cel puţin 4-6 ore. Doza zilnică maximă nu trebuie să
depășească 3 drajeuri.
Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat mai mult de 3-4 zile, decât la recomandarea medicului.
Populații speciale
Insuficienţă renală/hepatică
Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu precauție de către pacienții care au insuficienţă renală sau
hepatică sau care au tulburări circulatorii (vezi pct. 4.4).
Pacienți vârstnici (cu vârsta de 65 de ani şi peste)
Acest medicament nu este indicat adulților cu vârsta peste 65 de ani. Sunt disponibile alte forme şi
concentrații de acid acetilsalicilic.
Copii şi adolescenţi
Acest medicament nu este indicat copiilor și adolescenților cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
Administrare orală. Drajeurile trebuie administrate cu o cantitate mare de apă.
Pentru a deschide folia (PET/EEA/Al/copolimer etilen-acid metacrilic:
1. Separați blisterul
2. Împingeți prin centru în timp ce trageți de cealaltă margine spre dumneavoastră
3. Scoateți drajeul prin spate
Pentru a deschide folia (hârtie-PE/Al-copolimer etilen-acid metacrilic):
1. Separați blisterul
2. Împingeți prin centru apoi scoateți drajeul prin spate
4.3 Contraindicații
• Hipersensibilitate la acid acetilsalicilic sau la alți salicilați, sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1
• Antecedente de astm bronșic sau reacții de hipersensibilitate (de exemplu, urticarie, angioedem,
rinită severă, șoc) provocate de administrarea salicilaților sau a substanțelor cu acțiune similară,
în special a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
• Ulcere peptic activ
• Diateze hemoragice
• Insuficiență renală severă
• Insuficiență hepatică severă
• Insuficiență cardiacă severă necontrolată prin tratament
• Administrare concomitentă de metotrexat în doze mai mari de 20 mg/săptămână (vezi pct. 4.5)
• Administrare concomitentă de anticoagulante orale cu acid acetilsalicilic și la pacienții cu
antecedente de ulcere gastro-duodenal (vezi pct. 4.5)
• Ultimul trimestru de sarcină (după săptămâna 26 de sarcină) (vezi pct. 4.6).
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu precauție în special în următoarele cazuri:
• Pentru a evita un potențial risc de supradozaj, în cazul unui medicament administrat concomitent
se va verifica faptul că nu are în compoziție acid acetilsalicilic
• Medicamentele care conțin acid acetilsalicilic nu trebuie administrate la copii sau adolescenți
pentru infecțiile virale cu sau fără febră, fără recomandarea unui medic. În unele afecțiuni virale,
în special cele cu virus gripal de tip A, B sau varicelă, există riscul apariției sindromului Reye,
o afecțiune foarte rară, dar care poate pune viața în pericol, și care necesită acțiune medicală
imediată. Riscul poate fi crescut atunci când acidul acetilsalicilic este administrat concomitent;
totuși, nu a fost dovedită nicio relație cauzală. Vărsăturile persistente apărute în timpul acestor
afecțiuni pot reprezenta semne ale sindromului Reye.
• În cazul administrării de doze mari de analgezice pe termen lung, apariția durerilor de cap nu
trebuie tratată cu doze mai mari
• Utilizarea regulată de analgezice, în special asocierea acestora, poate cauza leziuni renale
persistente, cu risc de insuficiență renală
• În forme severe de deficiență de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6FD), acidul acetilsalicilic
poate cauza hemoliză sau anemie hemolitică. Factorii care pot induce hemoliză sunt, de
exemplu, dozele mari, febra sau infecțiile acute. În cazul deficienței de G6PD, acidul
acetilsalicilic trebuie administrat sub supravegherea medicului
• Monitorizarea tratamentului trebuie intensificată în următoarele cazuri:
o la pacienții cu antecedente de ulcer gastric sau duodenal, sau sângerări
gastrointestinale, sau gastrită
o la pacienții cu insuficiență renală
o la pacienții cu insuficiență hepatică
o la pacienții cu astm bronșic: apariția unei crize de astm, poate avea legătură cu o
alergie la medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sau acidul acetilsalicilic,
la unii pacienți; în acest caz, acest medicament este contraindicat (vezi pct. 4.3)
o la pacientele cu metroragie sau menoragie (risc de creștere a volumului sau duratei
ciclului menstrual)
• Din cauza efectului inhibitor asupra agregării plachetare, care persistă câteva zile după
administrare, acidul acetilsalicilic poate duce la creșterea tendinței de sângerare în timpul sau
după intervențiile chirurgicale, chiar și după cele minore (de exemplu, extracția unui dinte)
• Sângerarea gastrointestinală sau ulcerele/perforațiile pot apărea în orice moment al
tratamentului, fără a fi obligatoriu precedate de semne sau de antecedente la pacient. Riscul
relativ crește la pacienţii vârstnici, la cei cu greutate corporală scăzută și la pacienții cei cărora
li se administrează anticoagulante sau inhibitori ai agregării plachetare (vezi pct. 4.5). În cazul
apariției sângerării gastrointestinale, tratamentul trebuie întrerupt imediat.
• Acidul acetilsalicilic reduce excreția acidului uric. Acest lucru poate provoca crize acute de gută
la pacienții predispuși.
• Nu se recomandă administrarea acestui medicament în timpul alăptării (vezi pct. 4.6).
• Pacienți cu insuficiență renală sau pacienți cu circulație cardiovasculară afectată (de exemplu,
boală vasculară renală, insuficiență cardiacă congestivă, depleție de volum, intervenții
chirurgicale majore, septicemie sau evenimente hemoragice majore), deoarece acidul
acetilsalicilic poate crește și mai mult riscul de insuficiență renală și insuficiență renală acută.
Nu se recomandă administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic cu1:
• Anticoagulante orale la pacienții fără antecedente de ulcer gastro-duodenal (vezi pct. 4.5).
• Clopidogrel (cu excepția indicației acceptate pentru această asociere la pacienții cu sindrom
coronarian acut) (vezi pct. 4.5).
• Ticlopidină (vezi pct. 4.5).
• Anagrelidă: risc crescut de hemoragie și scăderea efectului antitrombotic (vezi pct. 4.5).
• Heparine cu greutate moleculară mică (și molecule înrudite) și heparine nefracționate la doze
curative (vezi pct. 4.5).
• Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) (vezi pct. 4.5).
• Glucocorticoizi (cu excepția terapiei de substituție cu hidrocortizon) (vezi pct. 4.5).
• Uricozurice (vezi pct. 4.5).
• Pemetrexed la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată (cu clearance-ul
creatininei cuprins între 45 ml/min și 80 ml/min) (vezi pct. 4.5).
Utilizarea prelungită a oricărui tip de analgezic pentru atenuarea cefaleei poate conduce la agravarea
acestora. Dacă experimentați sau suspectați această situație, întrerupeți tratamentul și solicitați sfatul
medicului. Diagnosticul de cefalee determinată de abuzul de medicamente poate fi suspectat la pacienții
1 Această secțiune nu se regăsește în Prospect deoarece conținutul său – din punct de vedere al
pacientului – se regăseşte în mod egal în informațiile prezentate la pct. 4.5.
care au dureri de cap frecvente sau zilnice, în ciuda (sau din cauza) utilizării regulate a medicamentelor
indicate pentru atenuarea durerile de cap.
Acest medicament conține 143 mg sodiu per doză, echivalent cu 7% din doza zilnică de sodiu
recomandată de OMS . Doza zilnică maximă a acestui produs este echivalentă cu 22% din doza zilnică
de sodiu recomandată de OMS . Aspirin Max este considerat a conține o cantitate mare de sodiu. Acest
lucru ar trebui luat în considerare în special la pacienții cu o dietă hiposodată
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
• Metotrexat, în doze mai mari de 20 mg/săptămână este contraindicat (vezi pct. 4.3).
Toxicitate crescută a metotrexatului, în special toxicitate hematologică (din cauza reducerii
clearance-ului renal al metotrexatului de către acidul acetilsalicilic).
• Metotrexat, în doze ≤ 20 mg/săptămână trebuie utilizat cu atenție.
Toxicitate crescută a metotrexatului, în special toxicitate hematologică (din cauza reducerii
clearance-ului renal al metotrexatului de către acidul acetilsalicilic). Analizele de sânge trebuie
monitorizate săptămânal în primele săptămâni de administrare concomitentă. Este necesară
monitorizarea atentă la pacienții cu insuficiență renală (chiar și ușoară), precum și la pacienții
vârstnici
• Mai multe substanțe sunt implicate în interacțiuni, din cauza proprietăților acestora de inhibare
a agregării plachetare (de exemplu abciximab, acid acetilsalicilic, cilostazol, clopidogrel,
epoprostenol, eptifibatida, iloprost, iloprost trometamol, prasugrel, ticlopidina, tirofiban,
ticagrelor și anagrelid).
Utilizarea mai multor inhibitori ai agregării plachetare crește riscul sângerărilor, așa cum face și
administrarea concomitentă cu heparină sau molecule înrudite, anticoagulante orale sau alte
trombolitice și trebuie luată în considerare prin menținerea monitorizării clinice regulate.
Prin urmare, următoarele administrări concomitente sunt fie contraindicate (vezi pct. 4.3), fie
nerecomandate sau necesită precauții de utilizare de care trebuie să se țină cont:
• Anticoagulante orale și la pacienții care au sau nu antecedente de ulcer gastro-duodenal:
risc crescut de hemoragie.
• Heparine cu greutate moleculară mică (și molecule înrudite) și heparine nefracționate la
doze curative:
Risc crescut de hemoragie (inhibarea agregării plachetare și lezarea mucoasei gastroduodenale
de către acidul acetilsalicilic): trebuie administrat un alt medicament antiinflamator, sau un alt
analgezic sau antipiretic.
În doze de prevenţie:
Administrarea concomitentă care acţionează la diferite nivele ale hemostazei crește riscul de
hemoragie. Administrarea concomitentă de heparine în doze preventive (sau molecule înrudite)
și acid acetilsalicilic, indiferent de doză, trebuie luată în considerare prin menținerea
monitorizării clinice și monitorizarea analizelor de laborator dacă este nevoie.
• Trombolitice: risc crescut de hemoragie.
• Clopidogrel (cu excepția indicației acceptate pentru această asociere la pacienții cu
sindrom coronarian acut): risc crescut de hemoragie. Dacă administrarea concomitentă nu poate
fi evitată, este recomandată monitorizarea clinică.
(în cazul indicației acceptate pentru această asociere la pacienții cu sindrom coronarian acut):
risc crescut de hemoragie. Monitorizarea clinică este recomandată.
• Ticlopidina: risc crescut de hemoragie. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi
evitată, este recomandată monitorizarea clinică.
• Anagrelide: risc crescut de hemoragie și scăderea efectului antitrombotic. Dacă
administrarea concomitentă nu poate fi evitată, este recomandată monitorizarea clinică.
• Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) cu acid acetilsalicilic sau alți salicilați
în doze crescute: risc crescut de ulcer gastro-intestinal și hemoragie din cauza posibilului efect
sinergic.
• Glucocorticoizi sistemici (cu excepția terapiei de substituție cu hidrocortizon)
Administrare concomitentă care nu se recomandă sau care necesită atenție:
risc crescut de hemoragie din cauza posibilului efect sinergic.
• Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) – de exemplu citalopram, escitalopram,
fluoxetina, fluvoxamina, paroxetina, sertralina: risc crescut de hemoragie.
• Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie (ACE) ai angiotensinei și antagoniști ai receptorilor
angiotensinei II.
Insuficiența renală acută poate apărea la pacienții deshidratați din cauza scăderii ratei filtrării
glomerulare secundară, scăderii secreției renale de prostaglandine. Adiţional, poate apărea
scăderea efectului anti-hipertensiv. Asiguraţi-vă că pacientul este hidratat și funcția renală este
monitorizată la începutul tratamentului.
• Uricozurice (de exemplu, benzbromarona, probenecid): reducerea efectului uricozuric din cauza
competiției pentru eliminare a acidului uric în tubulii renali.
• Pemetrexed: risc crescut de toxicitate cu pemetrexed din cauza scăderii clearance-ului renal al
pemetrexed de către acidul acetilsalicilic.
• Deferasirox: risc crescut de ulcere gastroduodenale și hemoragie.
• Topice gastrointestinale, antiacide și cărbune medicinal: creșterea excreției renale a acidului
acetilsalicilic din cauza alcalinizării urinei. Este recomandată administrarea topicelor
gastrointestinale și a antiacidelor la cel puțin 2 ore de la administrarea acidului acetilsalicilic.
• Alcoolul: risc crescut de leziuni ale mucoasei gastrointestinale și prelungirea timpului de
sângerare din cauza efectului aditiv al acidului acetilsalicilic și al alcoolului.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ evoluţia sarcinii și/sau dezvoltarea embrio-
fetală. Date din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort, malformații cardiace și
gastroschisis, după administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în primele luni de sarcină.
Riscul absolut de malformații cardiovasculare a crescut de la mai puțin de 1% la aproximativ 1.5%.
Riscul pare să crească o dată cu doza și durata tratamentului.
La animale, administrarea inhibitorilor sintezei de prostaglandine a avut ca rezultat creșterea pierderii
pre și post-implantare și letalitatea embrio-fetală. Adiţional, incidența crescută a diverselor malformații,
inclusiv malformații cardiovasculare, a fost raportată la animale care au primit un inhibitor al sintezei
de prostaglandine în timpul fazei organogenetice a sarcinii.
Începând cu a 20-a săptămână de sarcină, utilizarea acidului acetilsalicilic poate provoca
oligohidramnios rezultat din disfuncția renală fetală. Acest lucru poate apărea la scurt timp după
inițierea tratamentului și este de obicei reversibil la întreruperea tratamentului. În plus, au existat
raportări de constricție a canalului arterial în urma tratamentului în al doilea trimestru, dintre care
majoritatea s-au rezolvat după încetarea tratamentului.
De aceea, pe parcursul primului și celui de-al doilea trimestru de sarcină, administrarea medicamentelor
care conțin acid acetilsalicilic trebuie evitată, cu excepția situațiilor când este absolut necesară. Dacă
medicamentele care conțin acid acetilsalicilic sunt folosite de o femeie care încearcă să rămână gravidă,
sau în primul sau al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie păstrată cât mai mică posibil, iar durata
tratamentului cât mai scurtă.
Monitorizarea prenatală pentru oligohidramnios și constricția canalului arterial trebuie luată în
considerare după expunerea la acid acetilsalicilic timp de câteva zile, începând cu săptămâna 20 de
sarcină. Acidul acetilsalicilic trebuie întrerupt dacă se găsește oligohidramnios sau constricție a
canalului arterial.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune
fătul la:
• toxicitate cardiopulmonară (constricția/închiderea prematură a ductului arterial şi hipertensiune
pulmonară)
• disfuncţie renală (a se vedea mai sus).
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toți inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune
atât mama cât și nou-născutul la finalul sarcinii, la:
• prelungire a timpului de sângerare, din cauza inhibării agregării plachetare, care poate apărea
chiar şi în cazul administrării acidului acetilsalicilic în doze foarte mici;
• inhibare a contracţiilor uterine, care determină întârzierea sau prelungirea travaliului.
Prin urmare, acidul acetilsalicilic este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3).
Alăptarea
Acidul acetilsalicilic trece în laptele matern: acidul acetilsalicilic nu este recomandat în timpul alăptării
(vezi pct. 4.4).
Fertilitatea
Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza ciclooxigenazei/ prostaglandinelor pot
determina afectarea fertilităţii feminine prin efectul asupra ovulaţiei. Acest fenomen este reversibil la
încetarea tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acidul acetilsalicilic nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Frecvenţe: frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)
Tulburări hematologice şi limfatice
Tendinţă de sângerare şi hemoragie (epistaxis, sângerare a gingiilor, purpură, hematoame, sângerări
urogenitale etc), cu o creştere a timpului de sângerare. Riscul de sângerare poate persista timp de 4 – 8
zile după întreruperea administrării acidului acetilsalicilic. Poate determina un risc crescut de hemoragie
în cazul unei intervenţii chirurgicale. De asemenea, poate surveni hemoragia intracraniană şi gastro-
intestinală.
Au fost raportate hemoliză și anemie hemolitică la pacienții cu forme severe de deficit de glucozo-6-
fosfat dehidrogenază (G6FD).
Tulburări ale sistemului imunitar
Reacţii de hipersensibilitate cu manifestările clinice incluzând reacţii anafilactice, astm bronşic,
angioedem.
Tulburări ale sistemului nervos
Cefalee, ameţeli, senzaţie de pierdere a auzului, tinitus, manifestări care, în general, indică supradozajul.
Hemoragie intracraniană
Tulburări gastrointestinale
Dureri abdominale
Hemoragie gastrointestinală ocultă sau manifestă (hematemeză, melenă etc.), care determină anemie
feriprivă. Riscul de sângerare este dependent de doză.
Ulcer gastric şi perforaţii gastrice
Boala diafragmei intestinale (mai ales în tratamentul de lungă durată)
Tulburări hepatobiliare
Creștere a valorilor enzimelor hepatice care este reversibilă la oprirea tratamentului, leziuni hepatice,
în principal hepatocelulare.
Tulburări renale
Au fost raportate insuficiență renală și leziune renală acută.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Urticarie, reacţii cutanate
Tulburări generale
Sindromul Reye (vezi pct. 4.4)
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
e-mail: [email protected]
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Riscul de supradozaj este problematic în cazul pacienţilor vârstnici şi în special în cazul copiilor mici
(supradozaj terapeutic sau, mai frecvent, intoxicaţie accidentală), la care poate fi letal.
Simptome
Intoxicație moderată:
Simptome precum țiuit în urechi, senzație de afectare a auzului, cefalee și amețeli sunt semne de
supradozaj și pot fi controlate prin reducerea dozei.
Intoxicație severă:
Simptomele includ: febră, hiperventilație, cetoză, alcaloză respiratorie, acidoză metabolică, comă,
colaps cardiovascular, insuficiență respiratorie, hipoglicemie severă.
Tratament de urgență
• Transferul imediat la o unitate medicală specializată
• Lavaj gastrointestinal și administrare de cărbune activat
• Controlul echilibrului acido-bazic
• Alcalinizarea urinei cu monitorizarea pH-ului urinar
• Hemodializă în cazul intoxicației severe
• Tratament simptomatic
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: sistemul nervos, alte analgezice și antipiretice,
codul ATC: N02BA01.
Acidul acetilsalicilic aparţine clasei de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene acide, cu proprietăţi
analgezice, antipiretice şi antiinflamatoare. Mecanismul său de acţiune este bazat pe inhibarea
ireversibilă a enzimelor numite ciclooxigenaze, implicate în sinteza prostaglandinelor.
Studiile clinice efectuate cu acid acetilsalicilic administrat oral în doze cu valori cuprinse, în general,
între 0,3 – 1,0 g au arătat eficacitatea în ameliorarea durerii, precum în cefaleea de tip tensiune și ,
migrenă.
5.2 Proprietăți farmacocinetice
Absorbția
Această formă farmaceutică asigură ameliorarea rapidă a durerii în cazurile de durere de intensitate
uşoară până la moderată. Ameliorarea rapidă a durerii este atribuită debutului rapid al acţiunii datorită
atingerii concentraţiei plasmatice maxime într-un timp redus. Forma farmaceutică combină particule
divizate care conţin substanţa activă, acid acetilsalicilic, cu o componentă efervescentă, obţinându-se
astfel un nucleu cu dezintegrare rapidă. Datorită dizolvării rapide a medicamentului se obține o absorbție
mai rapidă a acidului acetilsalicilic (MicroActive®).
După administrarea orală, absorbția gastro-intestinală a acidului acetilsalicilic din această formă
farmaceutică este foarte rapidă și completă. Acidul acetilsalicilic este prezent în plasmă după 5 minute,
așa cum este măsurat în studiul de biodisponibilitate. În timpul și după absorbție, acidul acetilsalicilic
este transformat în principalul său metabolit, acidul salicilic. Media concentrațiilor plasmatice maxime
este atinsă la aproximativ 22,8 minute pentru acidul acetilsalicilic și aproximativ 43,2 minute pentru
acidul salicilic, așa cum este măsurat în studiile de biodisponibilitate. În comparație cu drajeurile
convenționale de acid acetilsalicilic (Aspirin®), timpul până la concentrația plasmatică maximă pentru
acidul acetilsalicilic și acidul salicilic este scăzută de un factor de aproximativ 2 respectiv 4,0, pentru
această formă farmaceutică.
Un debut ulterior mai rapid din punct de vedere clinic a fost demonstrat în studii clinice de eficacitate
comparative cu peste 1000 de pacienți cu dureri dentare postchirurgicale. În aceste studii, timpul până
la percepția inițială a ameliorării durerii, timpul confirmat până la percepția inițială a ameliorării durerii
și timpul până la ameliorarea semnificativă a durerii comparat cu drajeurile convenționale de acid
acetilsalicilic a fost semnificativ statistic îmbunătățit, în timp ce eficacitatea generală (durata și
intensitatea efectului) nu au fost schimbate. Comparativ cu drajeurile convenționale de acid
acetilsalicilic, timpul până la ameliorarea semnificativă a durerii a fost de două ori mai rapid (49 minute
comparativ cu 99 minute).
Distribuția
Atât acidul acetilsalicilic și acidul salicilic se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice și sunt
distribuiți rapid în organism. Acidul salicilic trece în laptele matern și traversează placenta.
Eliminarea
Acidul salicilic este eliminat preponderent prin metabolismul hepatic. Metaboliții săi sunt acidul
saliciluric, glucuronoconjugatul de salicilfenol, glucuronoconjugatul de salicilacil, acidul gentizic și
acidul gentizuric.
Cinetica eliminării acidului salicilic este dependentă de doză, deoarece metabolismul este limitat de
capacitatea enzimatică a ficatului. De aceea, timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare variază de
la 2 la 3 ore după administrarea de doze mici până la 15 ore după administrarea de doze mari. Acidul
salicilic și metaboliții săi se excretă în special pe cale renală.
5.3 Date preclinice pentru siguranță
Profilul preclinic de siguranță al acidului acetilsalicilic este bine documentat.
În studiile efectuate la animale, salicilaţii au cauzat deteriorare renală şi ulcer gastrointestinal. Acidul
acetilsalicilic a fost studiat pe larg in vitro şi in vivo din perspectiva mutagenităţii; nu au fost descoperite
dovezi relevante privind potenţialul mutagen. Aceeaşi afirmaţie se aplică şi pentru studiile privind
carcinogenitatea.
Salicilaţii au prezentat efecte teratogene în studiile efectuate la animale şi la un număr de diferit de specii
(de exemplu, malformaţii cardiace şi scheletice, defecte de linie mediană). Au fost descrise tulburări de
nidaţie, efecte embriotoxice şi fetotoxice şi tulburări ale capacităţii de învăţare a copiilor ca urmare a
expunerii prenatale.
6. DATE FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienților
Nucleul drajeului:
Dioxid de siliciu coloidal
Carbonat de sodiu
Film uscat
Ceară Carnauba
Hipromeloză 5cP
Stearat de zinc
6.2 Incompatibilități
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 30 °C.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate..
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Folie termosudată securizată pentru copii din hârtie/PE/Al/copolimer etilen-acid metacrilic sau Folie
termosudată securizată pentru copii din PET/EEA/Al/copolimer etilen-acid metacrilic care conține 4, 8
sau 12 drajeuri, ambalate în cutii de carton.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament care nu se mai folosește trebuie aruncat în conformitate cu prevederile locale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
Bayer S.R.L.
Șos. București – Ploiești nr. 1A, clădire B, etaj 1
Sector 1, 013681 Bucureşti
România
8. NUMĂRUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
Cutie cu folii din hârtie/PE/Al/folie din copolimer
13738/2021/01 – cutie cu 4 drajeuri
13738/2021/02 – cutie cu 8 drajeuri
13738/2021/03 – cutie cu 12 drajeuri
Cutie cu folii PET/EEA/ Al/folie copolimer
13738/2021/04 – cutie cu 4 drajeuri
13738/2021/05 – cutie cu 8 drajeuri
13738/2021/06 – cutie cu 12 drajeuri
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: Iunie 2016
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Februarie 2021
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2024