Prospect Aspenter 75 mg comprimate gastrorezistente
Producator: Terapia S.A.
Clasa ATC: medicamente antitrombotice, inhibitori ai agregării plachetare cu excepţia
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8517/2016/01-02-03 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Aspenter 75 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine acid acetilsalicilic 75 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent
Comprimate gastrorezistente, rotunde, biconvexe, de culoare albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Prevenţia secundară a infarctului miocardic.
Reducerea riscului de infarct miocardic la pacienţii cu angină pectorală sau factori de risc multipli,
cum sunt: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat, diabet zaharat şi antecedente familiale.
Pentru menţinerea revascularizării după angioplastie şi by-pass coronarian (PTCA, CABG).
Prevenţie secundară a accidentelor cerebrale ischemice tranzitorii (AIT) şi infarct cerebral.
Comprimatele care conţin doze mici de acid acetilsalicilic nu sunt adecvate pentru utilizare în scop
analgezic, antipiretic şi antiinflamator (aceste acţiuni apar la doze mai mari).
4.2 Doze şi mod de administrare
Aspenter 75 mg se administrează numai la adulți.
Pacienții trebuie să consulte un medic înainte de a începe terapia pentru prima dată.
Doze
Adulţi
Doza uzuală pentru utilizare pe termen lung este de 75-150 mg o dată pe zi.
În anumite circumstanțe poate fi adecvată o doză mai mare, ce poate fi utilizată la recomandarea
medicului în special pe termen scurt și până la 300 mg pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu se administrează copiilor cu vârste sub 16 ani, numai dacă se indică în mod specific (de exemplu,
pentru boala Kawasaki). Vezi pct. 4.4.
Mod de administrare
Comprimatele gastrorezistente trebuie înghiţite întregi, cu suficient lichid, preferabil după masă.
Comprimatele nu trebuie divizate, sfărâmate sau mestecate.
Durata tratamentului
Medicamentul este destinat tratamentului de lungă durată, cu doza minimă eficace.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, la alţi salicilaţi sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct 6.1.
Hipoprotrombinemie, hemofilie și ulcerații peptice active sau antecedente de ulcerații peptice.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Există o posibilă asociere ȋntre acidul acetilsalicilic şi sindromul Reye atunci când acidul acetilsalicilic
este administrat copiilor. Sindromul Reye este o boală foarte rară, care afectează creierul şi ficatul şi
poate fi fatală. Din acest motiv, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat copiilor cu vârsta sub 16
ani, numai dacă se indică în mod specific (de exemplu, pentru boala Kawasaki).
Înainte de a începe tratamentul cu acidul acetilsalicilic pe termen lung, pacienții cu boli
cerebrovasculare sau cardiovasculare trebuie să consulte medicul, care ȋi poate consilia cu privire la
beneficiile relative faţă de riscurile pentru fiecare pacient în parte.
Acidul acetilsalicilic scade adezivitatea plachetelor sangvine și crește timpul de sângerare. Pot apare
efecte hematologice și hemoragice și pot fi severe. Pacienții trebuie să raporteze medicului orice
simptom neobișnuit de sângerare.
Salicilaţii trebuie utilizaţi cu precauție la pacienții cu antecedente de ulcerații peptice sau cu tulburări
de coagulare. De asemenea, pot induce hemoragii gastro-intestinale, uneori majore.
De asemenea, pot precipita bronhospasmul sau pot induce atacuri de astm la subiecții sensibili.
Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică
(trebuie evitat dacă sunt severe) sau la pacienții deshidratați.
Pacienții cu hipertensiune arterială trebuie monitorizați cu atenție.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Salicilații pot intensifica efectul medicamentelor hipoglicemiante orale, a fenitoinei și valproatului de
sodiu. Aceştia inhibă efectul uricosuric al probenecidului și pot crește toxicitatea sulfonamidelor.
Acidul acetilsalicilic poate creşte efectul heparinei și riscul de sângerare la administrarea
anticoagulantelor orale, a medicamentelor antiplachetare și fibrinolitice.
Concentrațiile plasmatice de salicilaţi pot fi reduse prin utilizarea concomitentă a corticosteroizilor, iar
după retragerea corticosteroizilor poate apărea toxicitate la salicilaţi. Riscul de ulcerații gastro-
intestinale și sângerare poate fi crescut atunci când acidul acetilsalicilic și corticosteroizii sunt
administrați concomitent.
Trebuie evitată utilizarea concomitentă a acidului acetilsalicilic și a altor AINS. Utilizarea a două sau
mai multe preparate AINS crește riscul unei hemoragii gastrointestinale grave.
Administrarea concomitentă a inhibitorilor de anhidrază carbonică precum acetazolamida și a
salicilaților poate duce la acidoză severă și la o toxicitate crescută a sistemului nervos central.
În doze mari, salicilații pot, de asemenea, să scadă necesarul de insulină.
Pacienții care utilizează acid acetilsalicilic gastrorezistent trebuie sfătuiți să nu administreze antiacide
concomitent pentru a evita eliberarea prematură a medicamentelor.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic
asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Cu toate
acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt
nesigure nu poate fi formulată o concluzie definitivă în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este
puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct.
5.1).
Atunci când este administrat concomitent, metamizolul poate reduce efectul acidului acetilsalicilic
asupra agregării plachetare. Prin urmare, această combinație trebuie utilizată cu precauție la pacienții
care administrează o doză mică de acid acetilsalicilic pentru cardioprotecție.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Deşi dovezile clinice şi epidemiologice sugerează siguranţa utilizării acidului acetilsalicilic în timpul
sarcinii, este necesară prudență atunci când se analizează utilizarea la pacientele gravide. Acidul
acetilsalicilic are capacitatea de a modifica funcția plachetară și poate exista un risc de hemoragie la
nou-născuții ai căror mame au primit acid acetilsalicilic ȋn timpul sarcinii.
Sarcină şi travaliu prelungit, cu sângerare crescută înainte și după naștere, scăderea greutății la naștere
și rata crescută de deces intrauterin au fost raportate la valori ridicate de salicilat în sânge.
Administrarea unor doze mari poate determina închiderea prematură a ductului arterial și posibilă
hipertensiune pulmonară persistentă la nou-născut.
Dozele analgezice de acid acetilsalicilic trebuie evitate în ultimul trimestru de sarcină.
Alăptare
Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în laptele matern, administrarea Aspenter 75 mg în timpul
alăptării trebuie evitată deoarece există un risc de sindrom Reye la copii. Dozele mari materne pot
afecta funcția trombocitelor la sugar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu se cunosc.
4.8 Reacţii adverse
Iritaţia gastrointestinală este frecventă la pacienții la care se administrează medicamente cu acid
acetilsalicilic și au fost raportate greață, vărsături, dispepsie, gastrită, eroziuni gastrointestinale și
ulcerații.
Anemia poate apărea în urma unei pierderi cronice de sânge gastro-intestinal sau a unei hemoragii
acute.
Acidul acetilsalicilic prelungește timpul de sângerare și au fost raportate ocazional tulburări de
sângerare, precum epistaxis, hematurie, purpură, echimoze, hemoptizie, sângerare gastrointestinală,
hematom și hemoragie cerebrală. S-au raportat decese.
Reacțiile de hipersensibilitate includ erupții cutanate tranzitorii, urticarie, angioedem, astm,
bronhospasm și mai rar, anafilaxie.
Alte reacții adverse: calculi renali formaţi din uraţi și tinitus.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
4.9 Supradozaj
Intoxicaţia cu salicilat este de obicei asociată cu concentrații plasmatice > 350 mg/l (2,5 mmol/l). Cele
mai multe decese la adulţi apar la pacienţii a căror concentrații depășesc 700 mg/l (5,1 mmol/l). Este
puțin probabil ca dozele unice mai mici de 100 mg/kg să determine intoxicații grave.
Simptome
Caracteristicile comune includ vărsături, deshidratare, tinitus, vertij, surditate, transpirații, extremități
calde, creșterea frecvenței respiratorii și hiperventilație. Un anumit grad de tulburări acido-bazice este
prezent în cele mai multe cazuri.
O combinaţie de alcaloză respiratorie și acidoză metabolică cu pH arterial normal sau ridicat
(concentrația normală sau redusă de ioni de hidrogen), apare de obicei la adulți și copii peste 4 ani. La
copiii cu vârsta de 4 ani sau mai puțin, o acidoză metabolică dominantă cu pH arterial scăzut
(concentrația ionilor de hidrogen ridicată) este obişnuită. Acidoza poate crește transferul de salicilat
prin bariera hemato-encefalică.
Caracteristici mai puțin frecvente includ hematemeză, hiperpirexie, hipoglicemie, hipokaliemie,
trombocitopenie, creșterea INR/PTR, coagulare intravasculară, insuficiență renală și edem pulmonar
non-cardiogen.
Caracteristici ale sistemului nervos central, inclusiv confuzie, dezorientare, comă și convulsii sunt mai
puțin frecvente la adulți decât la copii.
Tratament
Administrarea de cǎrbune activat în cazul în care un adult se prezintă în decurs de o oră de la ingestia
de mai mult de 250 mg/kg. Concentrația plasmatică de salicilat trebuie măsurată, cu toate că
severitatea intoxicaţiei nu poate fi determinată din aceasta și trebuie să fie luate în considerare
caracteristicile clinice și biochimice.
Eliminarea este crescută prin alcalinizare urinară, care se realizează prin administrarea de bicarbonat
de sodiu 1,26%. pH-ul urinar trebuie monitorizat. Corectarea acidozei metabolice se face cu
administrarea intravenoasă de bicarbonat de sodiu 8,4% (prima dată verificarea potasiului seric).
Diureza forțată nu trebuie utilizată, deoarece nu sporește excreția salicilatului și poate determina edem
pulmonar.
Hemodializa este tratamentul de alegere pentru intoxicații severe și trebuie luată în considerare la
pacienții cu concentrații de salicilat ȋn plasmă > 700 mg/l (5,1 mmol/l), sau concentrații mai mici
asociate cu caracteristici clinice sau metabolice severe. Pacienții cu vârsta sub 10 ani și peste 70 au
risc crescut de toxicitate de salicilat și pot necesita dializă într-un stadiu anterior.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente antitrombotice, inhibitori ai agregării plachetare cu excepţia
heparinei, codul ATC: B01AC06.
Acidul acetilsalicilic este un analgezic, antiinflamator şi antipiretic din grupa salicilaţilor. La doze
mici are acţiune antiagregantă plachetară de lungă durată. Inhibarea funcţiei plachetare se datorează
inactivării ireversibile, prin acetilare, a ciclooxigenazei, cu blocarea consecutivă a sintezei
tromboxanului A (eicosanoid agregant plachetar fiziologic). Administrat oral, în doză mică, acidul
acetilsalicilic prelungeşte timpul de sângerare câteva zile. Nu afectează procesul de adeziune
plachetară şi nu prelungeşte durata de viaţă a plachetelor.
În condiţii clinice dozele mici de acid acetilsalicilic realizează beneficii semnificative în boala
coronariană. Studii controlate la pacienţi cu angină instabilă au demonstrat o reducere a frecvenţei
infarctului miocardic şi mortalităţii. Beneficiile sunt superioare atunci când sunt asociaţi diferiţi factori
de risc (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat). Rezultate bune au fost obţinute şi în
condiţiile utilizării în cadrul intervenţiilor chirurgicale coronariene. De asemenea, dozele mici de acid
acetilsalicilic s-au dovedit utile la pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic
asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Într-unul
din studii, atunci când o singură doză de ibuprofen 400 mg a fost administrată cu 8 ore înainte de sau
la 30 de minute după administrarea de acid acetilsalicilic (81 mg) într-o formă farmaceutică cu
eliberarea imediată, a apărut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării
tromboxanului sau a agregării plachetare. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar
extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt nesigure nu poate fi formulată o concluzie
definitivă în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este puţin probabil să apară un efect relevant
clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Acidul acetilsalicilic administrat oral are o biodisponibilitate medie de 68%. Este hidrolizat enzimatic
în mucoasa intestinală, sânge şi ficat, cu eliberare de acid salicilic, care apoi este metabolizat în parte
şi eliminat pe cale renală ca atare şi sub formă de metaboliţi. Concentraţiile plasmatice realizate de
dozele mici de acid acetilsalicilic (forma activă ca antiagregant plachetar) sunt < 20 μg/ml, iar cele de
acid salicilic sunt < 60 μg/ml.
Volumul de distribuţie este de 0,15 l/kg. Timpul de înjumătăţire plasmatică al acidului acetilsalicilic
este de 1 oră, iar cel al acidului salicilic este de 2 – 4 ore pentru dozele de 0,3 – 0,6 g (active ca
analgezic antipiretic) şi de 15 – 30 ore pentru dozele de 3 – 4 g pe zi (active ca antiinflamator).
Caracterul ireversibil al inhibiţiei funcţiilor plachetare realizată de acidul acetilsalicilic prin acetilarea
ciclooxigenazei face ca proprietăţile farmacocinetice să fie puţin importante relativ la acţiunea
antiagregantă plachetară.
Metaboliţii principali sunt conjugatul glicinic al acidului salicilic (acidul saliciluric),
glucuronoconjugaţii eterici şi esterici ai acidului salicilic (salicilfenol glucuronoconjugat şi salicilacetil
glucuronoconjugat), acidul gentizic şi conjugatul său glicinic.
Acidul salicilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi în principal pe cale renală.
Acidul salicilic traversează bariera feto-placentară şi se excretă în laptele matern.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu există date preclinice relevante pentru medic, în plus față de cele prezentate în alte secțiuni din
Rezumatul caracteristicilor produsului.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Celuloză microcristalină (tip pH 112)
Amidon pregelatinizat
Acid stearic
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Film
Talc
Copolimer al acidului metacrilic cu acrilat de etil (1:1), dispersie 30%
Trietilcitrat
Simeticonă (sub formă de emulsie 30%)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 3 blistere din oPA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate gastrorezistente.
Cutie cu 5 blistere din oPA-Al-PVC/Al a câte 10 comprimate gastrorezistente.
Cutie cu 4 blistere din oPA-Al-PVC/Al a câte 7 comprimate gastrorezistente.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia S.A.
Str. Fabricii Nr. 124, Cluj-Napoca, judeţul Cluj
România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8517/2016/01-02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei – Ianuarie 2016
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2021
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.