Prospect Angiopent Retard 600 mg comprimate cu eliberare prelungită
Producator: S.C. AC Helcor Pharma S.R.L.
Clasa ATC: sistem cardiovascular, vasodilatatoare periferice; derivaţi purinici, codul
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 12926/2020/01 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Angiopent Retard 600 mg comprimate cu eliberare prelungită
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine pentoxifilină 600 mg
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 16, 20 mg; galben amurg FCF (E 110) 0,220 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat cu eliberare prelungită
Comprimate filmate lenticulare, de culoare portocaliu-intens, având gravat pe una din feţe „PX 600”,
cu diametrul de 13 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Prelungirea distanţei de mers la pacienţii cu arteriopatie cronică obliterantă a membrelor inferioare,
stadiul IIb Fontaine (claudicaţie intermitentă), atunci când nu pot fi aplicate sau nu sunt indicate alte
măsuri terapeutice, ca de exemplu: antrenamentul la mers, lărgirea lumenului arterial şi/sau proceduri
de revascularizare.
Tulburări funcţionale de cauză circulatorie la nivelul urechii interne (afectarea auzului, pierderea
bruscă a auzului etc).
4.2 Doze şi mod de administrare
Boală arterială periferică cronică ocluzivă în stadiul IIb Fontaine (claudicaţie intermitentă)
Dacă nu se recomandă altfel, trebuie administrate zilnic 1200 mg pentoxifilină cu eliberare prelungită
(1 comprimat Angiopent Retard 600 mg de 2 ori pe zi).
Pentru pacienţii cu tensiune arterială mică sau oscilantă pot fi necesare instrucţiuni speciale privind
dozele.
La pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei < 30 ml/min), doza trebuie ajustată în
funcţie de toleranţa individuală.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă este necesară reducerea dozei, care trebuie stabilită de
către medic, în funcţie de pacient şi în acord cu severitatea bolii şi toleranţa individuală.
Tulburări funcţionale de cauză circulatorie la nivelul urechii interne (afectarea auzului, pierderea
bruscă a auzului etc).
Dacă nu se recomandă altfel, trebuie administrate zilnic 1200 mg pentoxifilină cu eliberare prelungită,
repartizată în 2-3 prize (1 comprimat Angiopent Retard 600 mg de 2 ori pe zi).
La pacienţii cu tulburări circulatorii severe, asocierea cu administrarea parenterală (perfuzie i.v.) de
pentoxifilină 100 mg sau 300 mg, fiole, poate grăbi instalarea efectului.
Doza zilnică totală (parenterală şi orală) nu trebuie să depăşească 1200 mg pentoxifilină.
Se poate efectua numai tratament oral sau asociat, oral şi parenteral (perfuzie i.v.) sau numai
parenteral, în funcţie de severitatea tabloului clinic.
Pentru pacienţii cu tensiune arterială mică sau oscilantă pot fi necesare instrucţiuni speciale privind
dozajul.
La pacienţii cu insuficienţă renală (clearance al creatininei sub 30 ml/min), dozele trebuie ajustate la
50-70% din dozele standard, în funcţie de toleranţa individuală.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, este necesară ajustarea dozei, care trebuie stabilită de către
medic, în funcţie de toleranţa pacientului şi de severitatea bolii.
Mod şi durată de administrare
Comprimatele cu eliberare prelungită se înghit întregi, după mese, cu mult lichid. Durata tratamentului
trebuie stabilită de către medic, în funcţie de starea clinică a pacientului.
4.3 Contraindicaţii
- hipersensibilitate la pentoxifilină, la alte metilxantine sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1;
- infarct miocardic acut;
- hemoragii intracerebrale sau alte hemoragii cu importanţă clinică;
- ulcer gastric şi/sau duodenal;
- diateze hemoragice;
- hemoragii retiniene extinse (risc de agravare a sângerărilor).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Dacă apare hemoragie retiniană în timpul tratamentului cu pentoxifilină, administrarea
medicamentului trebuie întreruptă imediat.
La pacienţii cu aritmii cardiace, hipotensiune arterială, ateroscleroză coronariană, după un infarct
miocardic sau post-operator, după intervenţii chirurgicale, este necesară supravegherea medicală
atentă.
La pacienţii cu lupus eritematos sistemic (LES) sau boală mixtă a ţesutului conjunctiv, Angiopent
Retard trebuie administrat numai după evaluarea atentă a raportului risc-beneficiu.
Notă:
Excreţia pentoxifilinei poate fi întârziată la pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei
sub 30 ml/min) sau insuficienţă hepatică severă. În aceste cazuri, este necesară ajustarea dozei şi
monitorizarea adecvată (vezi pct 4.2).
Datorită riscului hemoragic în timpul administrării concomitente de pentoxifilină şi anticoagulante
orale este necesară monitorizarea timpului de protrombină (INR).
Datorită riscului de anemie aplastică, în timpul tratamentului cu pentoxifilină, tabloul sanguin trebuie
monitorizat periodic.
Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de
lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Deoarece conţine galben amurg FCF (E110), poate să determine reacţii alergice.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Medicamente care scad tensiune arterială (antihipertensive)
Pentoxifilina poate să crească efectul medicamentelor antihipertensive şi să accentueze scăderea
tensiunii arteriale.
Anticoagulante
Trental poate să crească efectul anticoagulantelor orale. Pacienţii cu o tendinţă crescută la sângerare,
datorită, de exemplu, administrării concomitente de medicamente anticoagulante, trebuie monitorizaţi
atent (de exemplu, controlul frecvent al INR), deoarece orice eveniment hemoragic poate fi exacerbat .
Antidiabetice orale, insulina
Poate apare o scădere mai pronunţată a glicemiei, determinând reacţii hipoglicemice. Glicemia trebuie
monitorizată la intervale regulate, stabilite de la caz la caz.
Teofilina: este posibilă creşterea concentraţiei plasmatice a teofilinei, astfel încât reacţiile adverse ale
teofilinei pot fi accentuate în timpul tratamentului bolilor respiratorii.
Cimetidina: sunt posibile creşteri ale concentraţiei plasmatice ale pentoxifilinei şi ale efectului
pentoxifilinei.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Datorită experienţei limitate privind administrarea pentoxifilinei în timpul sarcinii, nu se recomandă
administrarea medicamentului la femeile gravide.
În timpul alăptării, pentoxifilina se excretă în laptele matern, dar sugarul primeşte numai cantităţi
minime din substanţă. De aceea, administrarea pentoxifilinei în timpul alăptării nu pare a avea vreun
efect la copil.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Prin reacţiile adverse pe care le produce, pentoxifilina poate influenţa negativ capacitatea de a conduce
vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă astfel:
Foarte frecvente: ≥ 1/10
Frecvente: ≥1/100 şi <1>
Mai puţin frecvente: ≥1/1000 şi <1>
Rare: ≥1/10000 şi <1>
Foarte rare: <1>
Tulburări hematologice şi limfatice
Rar: au fost raportate în timpul tratamentului cu pentoxifilină, episoade hemoragice (de exemplu,
hemoragii cutanate, mucoase, gastrice sau intestinale, ale tractului uro-genital).
Foarte rar: hemoragii intracraniene, hemoragii retiniene şi dezlipiri de retină.
Dacă hemoragia retiniană apare în timpul tratamentului cu pentoxifilină, administrarea
medicamentului trebuie întreruptă.
Foarte rar: trombocitopenie cu purpură trombocitopenică şi posibil, anemie aplastică letală (scăderea
completă sau parţială a producţiei tuturor celulelor sanguine, pancitopenie). Din acest motiv, tabloul
hematologic trebuie monitorizat periodic.
Tulburări gastro-intestinale
Frecvent; greaţă, vărsături, meteorism, senzaţie de presiune în stomac şi diaree.
Tulburări hepatobiliare
Foarte rar: colestază intrahepatică şi creşterea enzimelor hepatice (transaminaze, fosfatază alcalină).
Tulburări cardiace
Frecvent: bufeuri;
Mai puţin frecvent: tulburări de ritm cardiac (de exemplu, tahicardie)
Rar: scăderea tensiunii arteriale, angină pectorală, dispnee şi edeme periferice/edem angioneurotic.
Foarte rar: creşterea tensiunii arteriale.
Tulburări ale sistemului imunitar
Frecvent: reacţii de hipersensibilitate cum ar fi prurit, eritem cutanat, urticarie (papule pruriginoase).
Foarte rar: reacţii de hipersensibilitate foarte severe, care se instalează în câteva minute de la
administrare (edem angioneurotic, bronhospasm, şoc anafilactic).
La primele semne ale unei reacţii de hipersensibilitate trebuie întreruptă imediat administrarea
medicamentului şi instituit tratament specific.
Alte reacţii adverse
Mai puţin frecvent: s-a raportat apariţia ameţelilor şi cefaleei.
Mai puţin frecvent: nelinişte şi insomnie
Foarte rar: diaforeză, parestezii, tulburări vizuale, conjunctivite, convulsii, necroliza epidermică toxică
şi sindrom Stevens Johnson.
Foarte rar: simptome de meningită aseptică.
Pacienţi cu boli autoimune (LES, boală mixtă de ţesut conjunctiv) par să fie predispuşi apariţiei
acestor reacţii adverse. În toate cazurile observate, simptomele au fost reversibile după întreruperea
medicamentului.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Simptomele supradozajului
Ameţeli, greaţă, scăderea tensiunii arteriale, tahicardie, bufeuri, pierderea constienţei, febră, agitaţie,
areflexie, convulsii tonico-clonice, vărsături “în zaţ de cafea”, aritmii cardiace.
Tratament în caz de supradozaj
În cazul în care nu a trecut foarte mult timp de la administrarea unei doze excesive, se poate efectua
lavaj gastric sau poate fi redusă absorbţia substanţei, prin administrarea de cărbune activat.
Deoarece nu se cunoaşte antidotul specific, tratamentul trebuie să fie simptomatic. Pentru a se evita
eventualele complicaţii se recomandă transferul pacientului în secţia de terapie intensivă.
Măsuri terapeutice imediate în caz de reacţii de hipersensibilitate severe (şoc)
La primele semne (de exemplu, reacţii cutanate cum ar fi, urticarie, bufeuri, nelinişte, cefalee, pusee de
transpiraţie, greaţă), se instituie abord venos. Pe lângă măsurile de urgenţă uzuale, de exemplu,
plasarea pacientului în poziţie supină cu membrele inferioare ridicate, menţinerea căilor respiratorii
libere şi administrarea de oxigen, este indicată şi administrarea imediată de medicamente cum sunt:
substituenţi de volum, intravenos, adrenalină i.v., corticosteroizi (de exemplu, 250-1000 mg
metilprednisolon i.v.) şi antagonişti ai receptorilor histaminici.
În funcţie de severitatea simptomelor, poate fi necesară efectuarea ventilaţiei mecanice şi în cazul
stopului cardiac, resuscitarea cardio-respiratorie, în acord cu recomandările uzuale.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: sistem cardiovascular, vasodilatatoare periferice; derivaţi purinici, codul
ATC : C04AD03.
Pentoxifilina ameliorează proprietăţile reologice ale sângelui, scăzând vâscozitatea sângelui.
Are în plus proprietăţi farmacologice, care sunt explicate prin următoarele:
- creşte deformabilitatea eritrocitelor, prin inhibarea fosfodiesterazei, cu creşterea consecutivă a
cantităţii de AMP ciclic intracelular şi ATP şi inhibând agregarea eritrocitelor.
- inhibă agregarea plachetară.
- diminuă creşterea concentraţiei plasmatice a fibrinogenului.
- inhibă activarea leucocitelor şi aderarea lor la endoteliul vascular.
Nu sunt disponibile studii referitoare la efectul pentoxifilinei asupra mortalităţii şi morbidităţii de
cauză cardio-cerebrovasculară.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Pentoxifilina administrată oral este rapid absorbită la nivelul tractului gastro-duodenal, având o
biodisponibilitate de 19 ± 13%, datorită intensei metabolizări de la nivelul primului pasaj heptic.
După administrarea unei doze de 200 mg, concentraţia plasmatică maximă de 1µg/ml se atinge după
30-60 minute de la administrare. Absorbţia este influenţată de ingestia de alimente, care determină o
creştere a C şi ASC cu 28%, respectiv 13%. După administrarea unei doze de 400 mg, concentraţia
max
plasmatică maximă a pentoxifilinei şi metaboliţilor săi este atinsă după 2-4 ore, şi rămâne crescută
pentru o perioadă lungă de timp.
Nu se leagă de proteinele plasmatice, are un clearance plasmatic de 19 ± 13 ml/min şi kg şi un volum
aparent de distribuţie de 2,4 ± 1,2 l/kg.
Pentoxifilina este metabolizată intens la primul pasaj hepatic, rezultând doi metaboliţi principali:
metabolit I şi metabolit V, activi din punct de vedere farmacologic, care realizează concentraţii
plasmatice de 5, respectiv 8 ori mai mari decât cele realizate de pentoxifilină. Timpul de înjumătăţire
plasmatică este de 0,4-0,6 ore pentru pentoxifilină şi de 1-2 ore pentru metaboliţi.
Farmacocinetica pentoxifilinei nu a fost studiată la pacienţii cu insuficienţă renală sau insuficienţă
hepatică, dar s-a observat o creştere a ASC şi a vitezei de excreţie a pentoxifilinei la pacienţii în vârstă
(60-80 ani), comparativ cu populaţia tânără (20-30 ani).
Excreţia se realizează în proporţie de 90% sub formă metabolizată, în materiile fecale.
Se excretă în laptele matern în proporţie variabilă.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după administrarea de doză unică
Doze de 80 mg/kg administrate oral, produc la om, simptomele descrise la pct. 4.9.
Toxicitate după administrarea de doze repetate
Studiile de toxicitate cu doze repetate, efectuate cu pentoxifilină oral, în doze zilnice de până la 1000
mg/kg de două ori pe zi, la şobolan şi până la 100 mg pentoxifilină/kg de două ori pe zi, la câine, timp
de un an, nu au evidenţiat efecte toxice ale substanţei active asupra organelor. La câini, care au primit
timp de un an doze zilnice de 320 mg pentoxifilină/kg sau peste, s-au raportat, în cazuri izolate,
tulburări de coordonare, insuficienţă circulatorie, hemoragii, edem pulmonar şi celule gigante la
nivelul testiculilor.
Potenţial mutagen şi carcinogen
Testele de mutagenitate efectuate cu pentoxifilină nu au evidenţiat efecte mutagene. Rezultatele
studiilor pe termen lung privind potenţialul carcinogen la şoarece şi şobolan, au fost negative.
Toxicitatea asupra funcţiei de reproducere
Studii privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere au fost efectuate la şoarece, şobolan, iepure de
casă şi câine. Nu s-au demonstrat efecte teratogene, embriotoxice sau efecte asupra fertilităţii. O viteză
crescută a absorbţiei a fost observată la doze foarte mari.
Pentoxifilina şi metaboliţii săi trec în laptele matern.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Hidroxipropilmetilceluloză 2208
Povidonă K 30
Stearat de magneziu
Dioxid de siliciu coloidal
Film
Hidroxipropilmetilceluloză 2910
Dioxid de titan (E 171)
Macrogol 6000
Galben amurg FCF (E 110) 85%
Eritrozină (E 127)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate cu eliberare prelungită
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. AC Helcor Pharma S.R.L.
Str. Victor Babeş, Nr.50, Baia Mare,
Jud. Maramureş
România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
12926/2020/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizației: Ianuarie 2020
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Ianuarie 2020