Amisulpridă LPH 200 mg comprimate

Prospect Amisulpridă LPH 200 mg comprimate

Producator: 

Clasa ATC: antipsihotice, benzamide, codul ATC: N05AL05.

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 12993/2020/01 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Amisulpridă LPH 200 mg comprimate

2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conține amisulpridă 200 mg.

Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 100,00 mg și sodiu.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate

Comprimate rotunde, de culoare albă sau aproape albă, cu o linie mediană pe una dintre feţe.

Comprimatul poate fi divizat în două doze egale.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicații terapeutice

Amisulprida este indicată în tratamentul tulburărilor schizofrenice acute sau cronice, caracterizate prin

simptome pozitive (de exemplu, iluzii, halucinaţii, tulburări de gândire) şi/sau prin simptome negative

(de exemplu, aplatizare afectivă, izolare emoţională şi socială), inclusiv în cazurile în care predomină

simptomele negative.

4.2 Doze și mod de administrare

Tulburări schizofrenice acute şi cronice cu simptome pozitive

Doza recomandată este de 400-800 mg amisulpridă pe zi.

În cazuri individuale, doza zilnică poate fi crescută la 1200 mg amisulpridă. Dozele mai mari de

1200 mg pe zi nu au fost evaluate suficient din punct de vedere al siguranţei şi, ca urmare, nu trebuie

utilizate.

Amisulprida poate fi administrată în doze orale unice de până la 300 mg, iar dozele mai mari trebuie

administrate în doze fracţionate.

Nu este necesară ajustarea specifică a dozei la începerea tratamentului cu amisulpridă.

În cazul pacienţilor cu simptome mixte, pozitive şi negative, dozele trebuie ajustate pentru a se obţine

un control optim al simptomelor pozitive.

Tratamentul de întreţinere trebuie stabilit în mod individual, utilizând doza minimă eficace.

În general, deoarece în tratamentul simptomelor pozitive sunt necesare dozele mai mari, trebuie

utilizate comprimatele cu concentraţia mai mare.

Tulburări schizofrenice acute şi cronice cu simptome negative primare (sindrom deficitar)

Doza zilnică recomandată este de 50-300 mg amisulpridă. Dozele trebuie ajustate în mod individual.

Amisulprida poate fi administrată în priză unică, de până la 300 mg.

Grupe speciale de pacienţi

Insuficienţă renală

La pacienţii cu clearance-ul creatininei între 30 şi 60 ml/min doza zilnică trebuie redusă la jumătate,

iar la pacienţii cu clearance-ul creatininei între 10 şi 30 ml/min doza zilnică trebuie redusă la o treime.

Deoarece nu există experienţă privind pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei

sub 10 ml/min), amisulprida este contraindicată la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.3).

Insuficienţă hepatică

Deoarece amisulprida este metabolizată hepatic în proporţie mică, nu este necesară reducerea dozei la

pacienţii cu insuficienţă hepatică.

Vârstnici

Tratamentul nu este recomandat la pacienţii vârstnici (cu vârsta > 65 de ani), deoarece experienţa

clinică este insuficientă. Tratamentul cu amisulpridă prezintă un posibil risc de hipotensiune arterială

sau sedare (vezi şi pct. 5.2).

Copii şi adolescenţi

Amisulprida este contraindicată la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani (vezi pct. 4.3).

Mod de administrare

Amisulprida poate fi administrată fără a se ţine cont de ingestia de alimente. Comprimatele trebuie

înghiţite nemestecate, cu o cantitate suficientă de lichid.

Durata tratamentului

Sunt disponibile date obţinute din studii clinice controlate care acoperă o perioadă de 1 an.

Durata tratamentului trebuie stabilită de către medicul curant.

4.3 Contraindicații

  • Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1
  • Tumori dependente de prolactină, de exemplu prolactinom şi neoplasm mamar
  • Feocromocitom
  • Pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei sub 10 ml/min)
  • Asociere cu levodopa (vezi pct. 4.5)
  • Asociere cu medicamente care pot determina aritmii cardiace severe (prelungire a intervalului

QT, torsada vârfurilor) cum sunt

 Antiaritmice clasa Ia şi III (chinidină, disopiramidă, procainamidă, mexiletină,

flecainidă, propafenonă, amiodaronă, sotalol)

 Bepridil, cisapridă, sultopridă, tioridazină clorpromazină, levomepromazină

trifluoperazină ciamemazină, sulpiridă, tiapridă, pimozidă, haloperidol, droperidol

metadonă, difemanil,eritromicină administrată intravenos (i.v.), vincamină administrată

i.v., halofantrină, pentamidină, sparfloxacină, mizolastină, gatifloxacină, moxifloxacină,

spiramicină i.v.antifungice care conţin imidazol (vezi pct. 4.5)

  • Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 15 ani (experienţă insuficientă)
  • Alăptare

4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare

În cursul tratamentului cu amisulpridă poate să apară sindromul neuroleptic malign caracterizat prin

hipertermie, rigiditate musculară, tulburări neuuro-vegetative, alterare a stării de conştienţă şi creştere

a valorilor creatinfosfokinazei (CPK). În caz de hipertermie, în special în cazul dozelor zilnice mari,

toate antipsihoticele, incluzând amisulprida, trebuie întrerupte.

De asemenea, prescrierea de amisulpridă la pacienţii cu boala Parkinson trebuie făcută cu precauţie,

deoarece poate determina agravarea bolii. Amisulprida trebuie utilizată numai dacă nu poate fi evitat

tratamentul neuroleptic.

Prelungirea intervalului QT

Amisulprida induce o prelungire a intervalului QT, în funcţie de doza administrată (vezi pct. 4.8). Este

cunoscut faptul că acest efect poate potenţa riscul producerii de aritmii ventriculare grave, cum este

torsada vârfurilor. Înaintea oricărei administrări şi dacă starea clinică a pacientului o permite, se

recomandă excluderea următorilor factori, care ar putea favoriza apariţia acestei tulburări de ritm:

  • tulburări cardiace anterioare
  • bradicardie, mai puţin de 55 de bătăi pe minut (bpm)
  • tulburări electrolitice, în special hipokaliemie, hipomagnezemie, hipocalcemie
  • prelungire congenitală a intervalului QT
  • tratament în curs cu medicamente care pot produce bradicardie pronunţată (< 55 bpm)
  • hipokaliemie
  • scădere a conducerii intra-cardiace sau prelungire a intervalului QT (vezi pct. 4.5).

Accident vascular cerebral (AVC)

În studiile clinice randomizate, controlate cu placebo, la pacienţii vârstnici cu demenţă trataţi cu

antipsihotice atipice, a fost observată o creştere de trei ori a riscului de producere a evenimentelor

adverse cerebrovasculare. Mecanismul acestei creşteri a riscului este necunoscut. Nu este exclus ca

acest efect să se producă şi în cazul altor antipsihotice sau la alte grupe de pacienţi. Ca urmare,

amisulprida trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu risc de producere a accidentelor vasculare

cerebrale.

În timpul tratamentului cu unele antipsihotice atipice, incluzând amisulprida, a fost raportată apariţia

hiperglicemiei. Pacienţii aflaţi în tratament cu amisulpridă care au diabet zaharat sau prezintă acest risc

trebuie să-şi monitorizeze regulat glicemia.

Amisulprida poate scădea pragul convulsivant. Ca urmare, pacienţii cu antecedente de epilepsie

trebuie monitorizaţi îndeaproape pe parcursul terapiei cu amisulpridă.

Amisulprida este eliminată pe cale renală. În cazuri de insuficienţă renală uşoară până la moderată

(clearance-ul creatininei peste 10 ml/min), doza zilnică trebuie redusă (vezi pct. 4.2).

Amisulprida nu este recomandată pentru utilizare la pacienţii cu vârsta peste 65 de ani, din cauza lipsei

de experienţă. La această grupă de pacienţi, amisulprida poate provoca sedare şi hipotensiune arterială

(vezi pct. 5.2).

După întreruperea bruscă a administrării dozelor mari de medicamente antipsihotice au fost raportate

rar simptome acute de întrerupere, cum sunt greaţă, vărsături şi insomnie. De asemenea, se poate

produce recurenţa simptomelor psihotice şi a fost raportată apariţia tulburărilor cu mişcări involuntare

(cum sunt acatizie, distonie şi diskinezie). Ca urmare, se recomandă întreruperea treptată a

tratamentului.

Excipienți

Acest medicament conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la

galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să

utilizeze acest medicament.

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conţine

sodiu”.

4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune

Asocieri contraindicate

Amisulprida nu trebuie administrată concomitent cu medicamente care pot induce aritmii cardiace

grave (torsada vârfurilor) (vezi pct. 4.3):

  • antiaritmice din clasa Ia, cum sunt chinidină, hidrochinidină, disopiramidă, procainamidă;
  • antiaritmice din clasa III, cum sunt amiodaronă, sotalol, dofetilidă, ibutilidă;
  • bepridil, cisapridă, sultopridă şi alte neuroleptice (tioridazină, clorpromazină, levomepromazină,

trifluoperazină, ciamemazină, sulpiridă, tiapridă, pimozidă, haloperidol, droperidol), metadonă,

difemanil, eritromicină i.v., vincamină i.v., halofantrină, pentamidină, sparfloxacină,

mizolastină, gatifloxacină, moxifloxacină, spiramicină i.v. etc.;

  • levodopa şi agonişti dopaminergici (amantadină, apomorfină, bromocriptină, cabergolină,

entacaponă, lisuridă, pergolidă, piribedil, pramipexol, quinagolidă, ropinirol, selegilină),

datorită antagonizării reciproce a efectelor.

Sindromul extrapiramidal indus de către neuroleptice nu trebuie tratat cu un agonist dopaminergic.

Trebuie utilizat un medicament anticolinergic.

Asocieri nerecomandate

Amisulprida nu este recomandată în asociere cu următoarele medicamente care cresc riscul de

producere a aritmiilor cardiace grave (torsada vârfurilor) sau care pot afecta conducerea cardiacă

(prelungirea intervalului QT):

  • medicamente care induc bradicardie, de exemplu beta-blocantele, anumite blocante ale canalelor

de calciu, cum sunt diltiazem sau verapamil, clonidină, guanfacină, glicozide digitalice

  • medicamente care induc hipokaliemie, cum sunt diuretice, laxative stimulante, amfotericină B

administrată intravenos, glucocorticoizi, tetracosactide. Hipokaliemia trebuie tratată.

  • neuroleptice, cum sunt pimozidă, haloperidol
  • antidepresive triciclice
  • litiu
  • anumite antihistaminice (astemizol, terfenadină)

Amisulprida poate potenţa efectele centrale ale alcoolului etilic, ca urmare acesta nu trebuie consumat

în timpul tratamentului.

Asocieri care necesită precauţii pentru utilizare

Se recomandă precauţie atunci când sunt utilizate concomitent următoarele medicamente (din cauza

potenţării efectului):

  • medicamente cu acţiune centrală, cum sunt narcotice, anestezice, antihistamine H sedative,

barbiturice, benzodiazepine şi alte anxiolitice, clonidină şi derivaţii săi

  • antihipertensive şi alte medicamente utilizate pentru scăderea tensiunii arteriale.

Nu există date disponibile privind interacţiunile cu antagonişti H , cum este cimetidina.

2,

4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea

Sarcina

Datele clinice disponibile referitoare la utilizarea de amisulpridă în timpul sarcinii sunt limitate.

Studiile la animale indică faptul că amisulprida exercită o influenţă asupra dezvoltării şi creşterii

embrio-fetale, fără a avea potenţial teratogen.

Nu a fost stabilită siguranţa administrării de amisulpridă în cazul sarcinii la om. Ca urmare, nu este

recomandată utilizarea în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care beneficiile justifică riscurile

potenţiale.

Nou-născuţii expuşi la amisulpridă în timpul sarcinii pot prezenta evenimente adverse şi, ca urmare,

trebuie monitorizaţi.

A fost observată o scădere a fertilităţii feminine, legată de efectele farmacologice ale substanţei (efect

mediat de prolactină).

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă amisulprida este excretată în laptele matern. Ca urmare, alăptarea este

contraindicată şi trebuie întreruptă înainte de începerea terapiei (vezi pct. 4.3).

4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje

Amisulprida are o influenţă moderată asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Chiar dacă este utilizată conform recomandărilor, amisulprida poate afecta timpul de reacţie (de

exemplu, prin somnolenţă), astfel încât poate fi afectată capacitatea de a conduce vehicule şi de a

folosi utilaje (vezi pct. 4.8). Acest lucru este valabil, în special când este utilizată concomitent cu

alcoolul etilic.

4.8 Reacții adverse

Reacţiile/evenimentele adverse sunt descrise respectând următoarea convenţie în ceea ce priveşte

frecvenţa:

Foarte frecvente ≥1/10

Frecvente ≥1/100 şi <1>

Mai puţin frecvente ≥1/1000 şi <1>

Rare ≥1/10000 şi <1>

Foarte rare <1>

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Următoarele reacţii adverse au fost observate în cadrul studiilor clinice controlate. Trebuie notat faptul

că, în anumite cazuri, este dificil să se facă deosebirea între evenimentele adverse şi simptomele

afecţiunii preexistente.

Investigaţii diagnostice

Frecvente: creştere în greutate

Mai puţin frecvente: creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice, în special ale

transaminazelor

Tulburări cardiace

Mai puţin frecvente: bradicardie

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: tulburări extrapiramidale, cum sunt tremor, rigiditate, hipokinezie,

hipersalivare, acatizie, diskinezie. În general, în cazul administrării

dozelor recomandate, aceste simptome sunt uşoare şi parţial reversibile,

fără a fi necesară întreruperea amisulpridei când se administrează

medicamentele antiparkinsoniene. Incidenţa simptomelor extrapiramidale,

care este dependentă de doză, rămâne foarte mică la pacienţii trataţi cu

doze între 50-300 mg pe zi.

Frecvente: distonie acută, cum sunt torticolis spastic, crize oculogire, trismus.

Acestea sunt reversibile fără a fi necesară întreruperea amisulpridei pe

perioada tratamentului cu un medicament antiparkinsonian.

Somnolenţă, ameţeli.

Mai puţin frecvente: diskinezie tardivă caracterizată prin mişcări ritmice, involuntare, în

special ale limbii şi/sau feţei, de obicei după administrarea pe termen lung

a tratamentului. Tratamentul antiparkinsonian nu trebuie utilizat deoarece

este ineficient sau poate induce agravarea simptomelor.

Convulsii.

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente: tulburări gastro-intestinale, cum sunt constipaţie, greaţă, vărsături,

xerostomie.

Tulburări endocrine

Frecvente: creştere a valorilor plasmatice ale prolactinei, reversibilă după

întreruperea amisulpridei. Acest lucru poate duce la galactoree, amenoree

sau tulburări menstruale, ginecomastie, durere sau mărire a sânilor,

prolactinom şi disfuncţii erectile.

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Mai puţin frecvente: hiperglicemie (vezi pct. 4.4)

Tulburări vasculare

Frecvente: hipotensiune arterială

Tulburări ale sistemului imunitar

Mai puţin frecvente: reacţii alergice

Tulburări psihice

Frecvente: insomnie, anxietate, agitaţie, tulburări ale orgasmului.

Următoarele reacţii/evenimentele adverse au fost raportate în mod spontan după punerea pe piaţă a

medicamentelor care conţin amisulpridă:

Tulburări cardiace

Cu frecvenţă necunoscută: prelungire a intervalului QT, aritmii ventriculare, cum sunt torsada

vârfurilor şi tahicardia ventriculară, care pot duce la fibrilaţie sau stop

cardiac şi deces subit (vezi pct. 4.4).

Tulburări ale sistemului nervos

Cu frecvenţă necunoscută: sindrom neuroleptic malign (vezi pct. 4.4).

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Rare: simptome acute de întrerupere, incluzând greaţă, vărsături şi insomnie,

după întreruperea bruscă a administrării dozelor mari; de asemenea,

recurenţă a simptomelor psihotice, apariţie a tulburărilor cu mişcări

involuntare (cum sunt acatizie, distonie şi diskinezie) (vezi pct. 4.4).

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: [email protected].

4.9 Supradozaj

Simptome

Experienţa supradozajului cu amisulpridă este limitată. Au fost raportate exacerbări ale efectelor

farmacologice cunoscute ale amisulpridei. Acestea includ somnolenţă şi sedare, comă, hipotensiune

arterială şi simptome extrapiramidale.

Tratament

În cazul supradozajului acut, trebuie luată în considerare posibilitatea unui aport multiplu de

medicamente.

Deoarece amisulprida este puţin dializabilă, nu trebuie utilizată hemodializa pentru a o elimina.

Nu există un antidot specific pentru amisulpridă. Ca urmare, trebuie instituite măsuri de susţinere

adecvate în spital, cu supravegherea atentă a funcţiilor vitale şi monitorizarea cardiacă (ECG) (din

cauza riscului de prelungire a intervalului QT). Dacă apar simptome extrapiramidale severe, trebuie

administrate medicamente anticolinergice.

5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăți farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antipsihotice, benzamide, codul ATC: N05AL05.

Amisulprida se leagă selectiv cu o afinitate mare de subtipurile receptorului dopaminergic uman

D /D , fiind în acelaşi timp lipsită de afinitate pentru subtipurile de receptori D , D şi D .

2 3 1 4 5

Spre deosebire de neurolepticele clasice şi alte neuroleptice atipice, amisulprida nu prezintă afinitate

pentru receptorii serotoninergici, -adrenergici, histaminergici H şi colinergici. În plus, nu se leagă de

situsurile sigma.

În doze mari, amisulprida blochează receptorii D post-sinaptici localizaţi în structurile limbice, de

preferinţă din corpul striat. Spre deosebire de neurolepticele clasice, aceasta nu induce catalepsie şi, în

urma administrării de doze repetate, nu apare o hipersensibilizare a receptorilor dopaminergici D .

În doze mici, amisulprida blochează preferenţial receptorii pre-sinaptici D /D , producând eliberarea

2 3

de dopamină responsabilă de efectele dezinhibitorii.

Acest profil farmacologic atipic poate explica eficacitatea clinică a amisulpridei, atât împotriva

simptomelor pozitive cât şi a celor negative ale tulburărilor psihotice schizofrenice şi tendinţa redusă

de a produce reacţii adverse extrapiramidale.

5.2 Proprietăți farmacocinetice

La om, amisulprida prezintă două maxime de absorbţiei în urma administrării orale: unul care se

atinge rapid, la o oră după administrarea dozei şi al doilea situat între 3 şi 4 ore după administrare.

După administrarea unei doze de 50 mg, concentraţiile plasmatice corespunzătoare sunt 39 ± 3 şi 54 ±

4 ng/ml.

Volumul de distribuţie este de 5,8 l/kg.

Deoarece legarea de proteinele plasmatice se face în proporţie mică (16%), interacţiunile sunt puţin

probabile.

Biodisponibilitatea absolută este de 48%.

Amisulprida este metabolizată în proporţie mică: au fost identificaţi doi metaboliţi inactivi,

reprezentând aproximativ 4% din doză.

În urma administrării de doze repetate, amisulprida nu se acumulează iar farmacocinetica rămâne

nemodificată.

După administrarea orală a unei doze unice, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al

amisulpridei este de aproximativ 12 ore.

Amisulprida este eliminată nemodificată în urină. 50% din doza administrată intravenos este excretată

prin urină, din care 90% se elimină în primele 24 de ore. Clearance-ul renal este de 20 l/oră sau

330 ml/min.

O masă bogată în carbohidraţi (conţinând lichide 68%), scade în mod semnificativ valorile ASC, T

max

şi C ale amisulpridei, dar după o masă bogată în grăsimi nu s-au observat modificări. Cu toate

max

acestea, nu se cunoaşte importanţa acestor date în administrarea clinică de rutină.

Insuficienţă hepatică

Deoarece amisulprida este metabolizată hepatic în proporţie mică, nu este necesară reducerea dozei la

pacienţii cu insuficienţă hepatică.

Insuficienţă renală

Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este crescut la pacienţii cu insuficienţă renală, în

timp ce clearance-ul sistemic este redus, cu un factor cuprins între 2,5 şi 3. Aria de sub curba

concentraţiei în funcţie de timp (ASC) a amisulpridei în cazurile de insuficienţă renală uşoară a crescut

de două ori iar în cazul insuficienţei renale moderate de aproape zece ori.

Amisulprida este foarte puţin dializabilă.

Vârstnici

La pacienţii vârstnici (cu vârsta > 65 de ani), au fost observate modificări uşoare ale profilului

farmacocinetic (o creştere de 10% a ASC), determinate probabil de modificările funcţiei renale, legate

de vârstă.

5.3 Date preclinice de siguranță

În cadrul studiilor de toxicitate cronică, la şobolanii la care s-au administrat doze de amisulpridă de

200 mg/kg şi zi şi la câinii la care s-au administrat doze de cel mult 120 mg/kg corp şi zi, nu a fost

identificată toxicitate specifică de organ. Au fost observate apatie, letargie şi tremor. Doar la câini au

apărut creşteri ale valorilor colesterolemiei şi lipemiei, precum şi tahicardie tranzitorie.

Studiile la animale sugerează o influenţă asupra creşterii şi dezvoltării embrio-fetale, dar fără potenţial

teratogen. Nu au fost efectuate studii adecvate privind efectele asupra puilor acestor specii.

Studiile de carcinogenitate efectuate la şoareci şi şobolani au arătat o creştere a incidenţei tumorilor

mamare, pituitare, suprarenale şi tumorilor endocrine pancreatice. Nu a putut fi stabilit nivelul dozei

lipsită de efecte adverse. La ambele specii, la grupul la care s-a administrat doza cea mai mică

(30 mg/kg) a fost observată o creştere a incidenţei tumorilor. Inducerea tumorilor poate fi explicată

prin efectele antidopaminergice şi hiperprolactinemice ale amisulpridulei şi de sensibilitatea

caracteristică rozătoarelor la aceste modificări hormonale. Mecanismul de inducere la rozătoare este

cunoscut.

6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienților

Lactoză monohidrat

Metilceluloză

Amidonglicolat de sodiu (tip A)

Celuloză microcristalină

Stearat de magneziu

6.2 Incompatibilități

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

6.4 Precauții speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul original.

6.5 Natura și conținutul ambalajului

Cutie cu 3 blistere din PVC /Al a câte 10 comprimate.

6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerințe speciale.

7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ

LABORMED PHARMA S.A.

Bd. Theodor Pallady nr. 44B, sector 3, Bucureşti, România

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ

12993/2020/01

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizației: Februarie 2020

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Februarie 2020

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro .

Cuprins RCP Amisulpridă LPH 200 mg comprimate

Alte medicamente din aceeasi clasa ATC

Solian 200 mg comprimate

Solian 200 mg comprimate

Masultab 50 mg comprimate

Masultab 50 mg comprimate

Masultab 50 mg comprimate

Masultab 50 mg comprimate

Midora 200 mg comprimate

Midora 200 mg comprimate

Informație medicală cu scop educațional

Informațiile prezentate pe acest site au scop informativ și educațional și sunt bazate pe documentația oficială publicată de autoritățile competente. Conținutul este structurat pentru a facilita înțelegerea informațiilor despre medicamente, fără a înlocui recomandarea unui medic sau farmacist.

Informațiile provin din surse publice oficiale (precum ANMDMR, EMA și documentația aferentă) și reflectă datele disponibile la momentul publicării. Pentru cele mai recente actualizări, este recomandată consultarea sursei oficiale sau a unui profesionist din domeniul sănătății.

Nu utilizați aceste informații pentru autodiagnostic sau automedicație. Orice decizie privind diagnosticul, tratamentul sau utilizarea unui medicament trebuie luată împreună cu un medic sau farmacist autorizat.