Prospect Algocalmin 500 mg comprimate filmate
Producator: ZENTIVA, k.s.
Clasa ATC: analgezice; alte analgezice şi antipiretice; pirazolone;
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 14462/2022/01-02-03-04-05 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Algocalmin 500 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine metamizol sodic monohidrat 500 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut
Fiecare comprimat filmat conţine lactoză 40 mg (sub formă de monohidrat) şi sodiu 32,7 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate oblongi, de culoare albă până la slab-gălbuie, cu dimensiuni de aproximativ 16,2 x
8,2 mm, prevăzute cu linie mediană. Linia mediană este destinată numai pentru facilitarea ruperii
comprimatului pentru a fi înghiţit mai uşor şi nu pentru a fi divizat în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Algocalmin este indicat pentru:
- durere severă acută şi cronică.
- febră mare, care nu răspunde la alte măsuri terapeutice.
Algocalmin este indicat la adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza este dependentă de intensitatea durerii sau a febrei și de sensibilitatea individuală în ceea ce
privește răspunsul la Algocalmin. Trebuie aleasă întotdeauna cea mai mică doză necesară pentru a
controla durerea și/sau febra.
În multe cazuri, administrarea orală este suficientă pentru a obține o analgezie satisfăcătoare. Dacă este
necesară apariția rapidă a efectului analgezic sau dacă nu este indicată administrarea orală (de exemplu,
în caz de vărsături, tulburări de deglutiție etc.), se recomandă administrarea intravenoasă sau
intramusculară. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că administrarea parenterală este asociată
cu un risc ridicat de reacții anafilactice/anafilactoide.
La adulți și adolescenți cu vârsta de 15 ani și peste (> 53 kg), se poate administra o doză până la 1000
mg metamizol, sub forma unei doze unice, această doză putând fi administrată până la de 4 ori pe zi, la
intervale de 6-8 ore, ceea ce corespunde unei doze zilnice maxime de 4000 mg. Un efect clar poate fi
așteptat după 30 până la 60 minute de la administrarea orală şi acesta durează de obicei aproximativ 4
ore.
Dacă efectul unei doze unice este insuficient sau întârziat, atunci când efectul analgezic scade, este
posibilă administrarea repetată, până la dozele zilnice maxime enumerate în tabelul de mai jos.
Următorul tabel prezintă dozele unice recomandate şi dozele maxime zilnice, în funcție de greutate sau
vârstă:
Greutate Vârstă Doza unică Doza zilnică maximă
corporală
kg (luni/ani) (comprimate ) (mg) (comprimate ) (mg)
>53 ≥ 15 ani 1-2 500-1000 8 4000
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală sau hepatică
Deoarece viteza de eliminare este scăzută în caz de insuficiență renală sau hepatică, trebuie evitată
administrarea unor doze mari, repetate. Nu este necesară scăderea dozei atunci când este administrat
numai pentru o perioadă scurtă de timp.
Până în prezent, nu există suficientă experiență legată de utilizarea pe termen lung a metamizolului la
pacienții cu insuficiență hepatică și renală severe.
Vârstnici, pacienți debilitați și pacienți cu un clearance scăzut al creatininei
Doza trebuie scăzută la vârstnici, la pacienții debilitați și la cei cu un clearance scăzut al creatininei,
deoarece eliminarea produșilor de metabolizare a metamizolului poate fi prelungită.
Copii şi adolescenţi
Pentru schema terapeutică consultaţi tabelul de mai sus.
Algocalmin nu este recomandat pentru utilizare la copii și adolescenți cu vârsta mai mică de 15 ani din
cauza cantității fixe de 500 mg metamizol conținută în fiecare comprimat. Sunt disponibile alte forme
farmaceutice/concentrații care pot fi dozate corespunzător pentru copiii de vârstă mai mică.
Durata tratamentului
Durata tratamentului depinde de tipul şi severitatea afecţiunii.
Mod de administrare
Administrare orală
Se recomandă înghiţirea comprimatelor întregi, fără a fi muşcate, împreună cu o cantitate suficientă de
apă (aproximativ jumătate de pahar).
Algocalmin poate fi luat cu sau fâră alimente (vezi pct. 5.2).
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la alţi derivaţi de pirazolonă (de exemplu fenazonă,
propifenazonă) sau la pirazolidine (de exemplu fenilbutazonă, oxibutazonă), sau la oricare
dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Agranulocitoză în antecedente indusă de metamizol, alte pirazolone sau pirazolidine
- Funcție a măduvei osoase afectată sau boli ale sistemului hematopoietic
- Utilizarea la pacienţi cunoscuţi cu sindrom de astm bronşic indus de analgezice sau intoleranţă
la analgezice cu manifestări de tipul urticariei/ angioedemului, care reacţionează cu
bronhospasm sau alte tipuri de reacţii anafilactoide (de exemplu urticarie, rinită, angioedem) la
salicilaţi, paracetamol sau alte analgezice non-narcotice, cum sunt diclofenac, ibuprofen,
indometacin sau naproxen.
- Deficit congenital de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (risc de hemoliză).
- Porfirie hepatică acută intermitentă (risc de acutizare a porfiriei).
- În trimestrul trei de sarcină (vezi pct. 4.6).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Agranulocitoza
Tratamentul cu metamizol poate determina agranulocitoză, care poate fi letală (vezi pct. 4.8).
Poate apărea chiar și după ce metamizolul a fost utilizat anterior fără complicații.
Agranulocitoza indusă de metamizol este o reacție adversă idiosincratică. Nu este dependentă
de doză și poate apărea în orice moment în timpul tratamentului, chiar și la scurt timp după
întreruperea tratamentului.
Pacienții trebuie instruiți să întrerupă tratamentul și să solicite imediat asistență medicală în
cazul în care apar simptome care sugerează agranulocitoză (de exemplu, febră, frisoane,
dureri în gât și leziuni dureroase la nivelul mucoasei, în special la nivelul gurii, nasului și
gâtului sau în regiunea genitală sau anală).
Dacă metamizolul este utilizat pentru scăderea febrei, unele simptome precoce ale
agranulocitozei pot trece neobservate. În plus, la pacienții tratați cu antibiotice, aceste
simptome pot fi, de asemenea, mascate.
Dacă apar semne și simptome care sugerează agranulocitoză, trebuie efectuată imediat o
hemoleucogramă completă (incluzând formula leucocitară), iar tratamentul trebuie oprit în
așteptarea rezultatelor. Dacă se confirmă agranulocitoza, tratamentul nu trebuie reinițiat
(vezi pct. 4.3).
Pancitopenie
Dacă apare pancitopenie, tratamentul trebuie imediat întrerupt şi hemoleucograma completă trebuie
monitorizată până la revenirea parametrilor la valorile normale. Toți pacienții trebuie sfătuiți să
solicite imediat consult medical dacă apar semne și simptome care sugerează o discrazie sanguină în
timpul tratamentului (de exemplu deteriorarea stării generale, infecție, febră persistentă, echimoze,
sângerare, greaţă).
Reacţii cutanate severe
În asociere cu tratamentul cu metamizol au fost raportate reacţii adverse cutanate (RACS) severe,
inclusiv sindrom Stevens-Johnson (SSJ), necroliză epidermică toxică (NET) şi reacţie indusă de
medicament cu eozinofilie şi simptome sistemice (sindrom DRESS), care poate pune în pericol viaţa
sau poate fi letală.
Pacienţii trebuie informaţi cu privire la semne şi simptome şi trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru a
se observa reacţiile cutanate.
Dacă apar semne şi simptome care sugerează aceste reacţii, utilizarea de metamizolul trebuie
întreruptă imediat şi nu trebuie reluată niciodată (vezi pct. 4.3).
Anafilaxia/reacţiile anafilactoide:
Prezintă risc deosebit de a dezvolta reacţii anafilactoide potenţial severe la metamizol în special
pacienţii cu (vezi pct. 4.3):
- sindrom de astm bronşic indus de analgezice sau intoleranţă la analgezice cu manifestări de
tipul urticariei/angioedemului (vezi pct. 4.3).
- astm bronşic, în special la pacienţii cu rinosinuzită concomitentă sau polipoză nazală.
- urticarie cronică.
- intoleranţă/ hipersensibilitate la coloranţi (de exemplu tartrazină) sau la conservanţi (de
exemplu benzoaţi).
- intoleranţă la alcool etilic. Aceşti pacienţi reacţionează chiar şi la cantităţi mici de băuturi
alcoolice, cu simptome cum sunt strănut, lăcrimare şi eritem facial pronunţat. Intoleranţa la
alcool poate indica existenţa unui sindrom de astm bronșic indus de analgezice nediagnosticat
anterior (vezi pct. 4.3).
Înainte de administrarea metamizolului, pacienţilor trebuie să li se efectueze o anamneză
corespunzătoare. La pacienţii cu risc crescut pentru reacţii anafilactoide, metamizolul trebuie utilizat
numai după evaluarea atentă a riscului posibil, comparat cu beneficiul aşteptat. Dacă urmează să se
administreze metamizol în astfel de condiţii, pacientul trebuie monitorizat cu atenţie şi trebuie avute la
dispoziţie mijloacele necesare pentru un tratament de urgenţă.
Şocul anafilactic poate să apară în principal la pacienţii sensibili. Prin urmare este necesară precauţie
sporită la pacienţii cu astm bronşic sau cu teren atopic (vezi pct. 4.3).
Reacţii izolate de hipotensiune arterială
Metamizolul poate induce reacţii de hipotensiune arterială (vezi şi pct. 4.8). Aceste reacţii pot fi
dependente de doză. Probabilitatea de apariţie este mai mare la administrarea parenterală, față de cea
orală.
Riscul de apariţie al unor astfel de reacţii este, de asemenea, crescut la
- pacienţi cu hipotensiune arterială preexistentă, hipovolemie sau deshidratare, cu instabilitate
circulatorie sau cu insuficienţă circulatorie la debut.
- pacienţi cu febră mare.
La astfel de pacienţi, indicaţia de administrare trebuie stabilită cu prudenţă deosebită şi aceştia trebuie
monitorizaţi cu atenţie sporită. Pot fi necesare măsuri preventive (de exemplu stabilizare
hemodinamică), pentru a diminua riscul de reacţii de hipotensiune arterială.
La pacienţii la care scăderea tensiunii arteriale trebuie evitată, cum sunt pacienţii cu stenoză severă a
arterelor coronare sau cerebrale, metamizolul trebuie administrat numai sub monitorizare atentă a
parametrilor hemodinamici.
La pacienţii cu afectare a funcţiei renale sau hepatice, trebuie evitată administrarea de doze mari de
metamizol, deoarece excreţia acestuia este redusă la aceşti pacienţi.
Afecțiuni hepatice induse de medicament
La pacienții tratați cu metamizol, au fost raportate cazuri de hepatită acută de tip predominant
hepatocelular, cu debut de la câteva zile până la câteva luni de la inițierea tratamentului. Semnele și
simptomele includ concentrații serice crescute ale enzimelor hepatice, asociate sau nu cu icter,
frecvent în contextul altor reacții de hipersensibilitate la medicament (de exemplu erupții cutanate
tranzitorii, discrazii sanguine, febră și eozinofilie) sau însoțite de caracteristicile hepatitei autoimune.
Majoritatea pacienților s-au recuperat la întreruperea tratamentului cu metamizol; cu toate acestea, în
cazuri izolate, a fost raportată evoluția către insuficiență hepatică acută, care a necesitat transplant
hepatic.
Mecanismul afecțiunilor hepatice induse de metamizol nu este elucidat în mod clar, însă datele indică
un mecanism imunoalergic.
Pacienții trebuie instruiți să se adreseze medicului în cazul apariției simptomelor sugestive de afecțiuni
hepatice. La acești pacienți, administrarea de metamizol trebuie întreruptă, iar funcția hepatică trebuie
evaluată.
Administrarea de metamizol nu trebuie reluată la pacienții cu un episod de afecțiune hepatică în timpul
tratamentului cu metamizol, pentru care nu s-a determinat nicio altă cauză a afecțiunii hepatice.
Influența asupra metodelor de testare
La pacienții care urmează tratament cu metamizol, au fost raportate anomalii în rezultatele testelor de
laborator și de diagnostic bazate pe reacţia Trinder sau reacții similare (de exemplu, determinarea
concentrațiilor serice ale creatininei, trigliceridelor, colesterolului HDL sau acidului uric).
Algocalmin conţine lactoză şi sodiu
Acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
Acest medicament conţine sodiu 32,7 mg per comprimat, echivalent cu 1,6% din doza zilnică maximă
de 2 g de sodiu recomandată de OMS pentru un adult.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Utilizarea metamizolului concomitent cu metotrexat poate creşte toxicitatea hematologică a
metotrexatului, în special la pacienţii vârstnici. Prin urmare, această administrare concomitentă trebuie
evitată.
Metamizolul poate reduce efectul acidului acetilsalicilic (AAS) asupra agregării plachetare, atunci
când sunt administrate concomitent. Prin urmare, această administrare concomitentă trebuie utilizată
cu precauţie la pacienţii tratați cu doze mici de acid acetilsalicilic pentru cardioprotecţie.
Inducerea farmacocinetică a enzimelor metabolizante:
Metamizolul poate fi inductor pentru enzimele metabolizante, inclusiv CYP2B6 și CYP3A4.
Administrarea concomitentă de metamizol cu bupropionă, efavirenz, metadonă, valproat, ciclosporină,
tacrolimus sau sertralină poate determina o diminuare a concentrațiilor plasmatice ale acestor
medicamente, cu o potențială scădere a eficacității clinice. Prin urmare, se recomandă prudență atunci
când metamizolul este administrat concomitent; trebuie monitorizate răspunsul clinic și/sau
concentrațiile plasmatice ale medicamentelor, după cum se consideră adecvat.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Sunt disponibile numai date limitate în ceea ce privește utilizarea metamizolului la femeile gravide.
Pe baza datelor publicate, colectate de la femeile gravide expuse la metamizol în timpul primului
trimestru de sarcină (n=568), nu au fost identificate dovezi ale efectelor teratogene sau embriotoxice.
În anumite cazuri, administrarea unor doze unice de metamizol în timpul primului și celui de-al doilea
trimestru de sarcină poate fi acceptabilă, atunci când nu există alte opțiuni de tratament. Cu toate
acestea, în general, nu este recomandată utilizarea de metamizol în timpul primului și celui de al doilea
trimestru de sarcină. Administrarea în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină este asociată cu
fetotoxicitate (afectare renală și îngustare a canalului arterial) și, prin urmare, este contraindicată
utilizarea de metamizol în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3). În cazul
utilizării accidentale de metamizol în cel de-al treilea trimestru de sarcină, trebuie verificate lichidul
amniotic și canalul arterial cu ajutorul ecografiei și ecocardiografiei.
Metamizolul traversează bariera placentară.
La animale, metamizolul a determinat toxicitate asupra funcției de reproducere, dar nu și teratogenitate
(vezi pct. 5.3).
Alăptarea
Produșii de metabolizare a metamizolului trec în laptele uman în cantități considerabile și nu poate fi
exclus un risc pentru sugarul alăptat. Prin urmare, trebuie evitată, în special, administrarea repetată a
metamizolului în timpul alăptării. În cazul administrării unei doze unice de metamizol, mamele sunt
sfătuite să colecteze și să arunce laptele matern timp de 48 ore de la administrarea dozei.
Fertilitatea
Nu sunt disponibile date clinice.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
În intervalul de doze recomandate, nu se cunoaște nicio afectare a capacității de concentrare sau a
capacității de răspuns. Cu toate acestea, ca măsură de precauție, cel puțin la doze mai mari, trebuie
luată în considerare posibilitatea de afectare, iar pacienții nu trebuie să folosească utilaje, să conducă
vehicule sau să se angajeze în alte activități periculoase. Acest lucru este valabil în special în
combinație cu alcool.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse au fost clasificate în categorii de frecvenţă folosind următoarea convenţie: foarte
frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 și < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 și 1/100), rare
(≥1/10000 și 1/1000) foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (frecvenţa nu poate fi estimată
pa baza datelor disponibile).
Clasificarea pe aparate Frecvenţă Reacţie adversă
sisteme şi organe
Tulburări hematologice şi Rare Anemie aplastică1
limfatice Agranulocitoză şi pancitopenie, inclusiv cazuri letale1
Leucopenice1
Trombocitopenie1
Tulburări ale sistemului Rare Şoc anafilactic2
imunitar Reacţii anafilactoide sau anafilactice2
Reacţii la nivelul pielii şi mucoaselor (prurit, senzaţie de arsură,
înroşire, urticarie, tumefiere), dispnee şi, mai rar, manifestări
gastrointestinale3
Tulburări cardiace Cu frecvenţă Sindrom Kounis
necunoscută
Tulburări vasculare Mai puţin Reacţii de hipotensiune arterială4
frecvente
Tulburări gastrointestinale Cu frecvenţă Hemoragie gastrointestinală
necunoscută
Tulburări hepatobiliare Cu frecvenţă Afecțiuni hepatice induse de medicament, inclusiv hepatită
necunoscută acută, icter, creştere a concentraţiilor serice ale enzimelor
hepatice (vezi pct. 4.4)
Afecţiuni cutanate şi ale Rare Erupţie cutanată tranzitorie
ţesutului subcutanat
Cu frecvenţă Erupţie cutanată fixă indusă de medicament
necunoscută Sindrom Stevens-Johnson sau NET5
DRESS5
Tulburări renale şi ale căilor Foarte rare Agravare a insuficienţei renale6
urinare Cu frecvenţă Nefrită acută interstiţială
necunoscută
1 Aceste reacții sunt considerate a fi de natură imunologică. Aceste reacții pot apărea, de
asemenea, chiar dacă administrarea anterioară de metamizol a fost fără complicații.
Simptomele tipice ale trombocitopeniei includ o tendință crescută de sângerare și apariția peteșiilor pe
piele sau pe membranele mucoase.2 Aceste reacții pot fi grave și pot pune viața în pericol,
pot fi chiar letale în unele cazuri. Ele pot apărea, de asemenea, chiar dacă administrarea
anterioară repetată de metamizol a fost fără complicații. Pot să apară imediat după sau la
câteva ore după administrarea metamizolului; cu toate acestea, apar de obicei în prima oră
după utilizare.
3 Astfel de reacții ușoare pot deveni severe, cu manifestări cum sunt urticarie generalizată,
angioedem sever (inclusiv edem laringian), bronhospasm sever, aritmii cardiace, scădere
marcată a tensiunii arteriale (uneori și cu o creștere anterioară a tensiunii arteriale) și șoc
circulator. La pacienții cu sindrom de astm bronșic indus de analgezice, intoleranța se
manifestă de obicei ca o criză de astm bronșic.
4 Acestea pot fi de origine farmacologică și nu sunt însoțite de alte semne ale unei reacții
anafilactoide sau anafilactice. O astfel de reacție duce doar rareori la o scădere severă a
tensiunii arteriale.
5 În asociere cu tratamentul cu metamizol, au fost raportate reacții adverse cutanate severe,
inclusiv sindrom Stevens-Johnson (SJS), necroliză epidermică toxică (NET) și reacție indusă
de medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS).
6 În cazuri foarte rare, în special la pacienții cu antecedente de boală renală, poate apărea
afectarea acută a funcţiei renale (insuficiență renală acută), în unele cazuri cu oligurie, anurie
sau proteinurie.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
e-mail: adr@anm.ro
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
Simptome
În cazul supradozajului acut simptomele raportate includ greaţă, vărsături, dureri abdominale, afectare
a funcţiei renale/insuficienţă renală acută (de exemplu ca urmare a nefritei interstiţiale) şi, mai rar,
simptome la nivelul sistemului nervos central (ameţeli, somnolenţă, comă, convulsii), scădere marcată
a tensiunii arteriale, care uneori poate progresa până la şoc şi tahicardie.
După administrarea în doze foarte mari, excreţia de acid rubazonic poate determina colorarea în roşu a
urinei.
Abordare terapeutică
Nu există un antidot specific pentru metamizol. Dacă metamizolul a fost ingerat doar de puţin timp,
scăderea absorbţiei sistemice poate fi încercată prin măsuri primare de detoxifiere (de exemplu, lavaj
gastric) sau prin scăderea absorbţiei (de exemplu, administrarea de cărbune activat).
Metabolitul principal (4-N-metilaminoantipirină(MAA)) poate fi eliminat prin hemodializă,
hemofiltrare, hemoperfuzie sau filtrare plasmatică.
Atât tratamentul intoxicaţiei cât şi prevenirea complicaţiilor necesită internarea într-o unitate de
terapie intensivă.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: analgezice; alte analgezice şi antipiretice; pirazolone;
Codul ATC: N02BB02
Mecanism de acţiune
Metamizolul este un derivat de pirazolonă cu proprietăţi analgezice, antipiretice şi spasmolitic.
Mecanismul de acţiune nu este pe deplin cunoscut. Rezultatele anumitor cercetări indică faptul că atât
metamizolul, cât şi metabolitul său principal MAA au atât un mecanism central de acţiune, cât şi unul
periferic.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală, metamizolul este complet hidrolizat la metabolitul farmacologic activ
MAA. Biodisponibilitatea MAA este de aproximativ 90% şi este ceva mai mare după administrarea
orală, decât după administrarea parenterală. Ingestia concomitentă de alimente nu are niciun efect
relevant asupra farmacocineticii metamizolului.
Distribuţie
Metamizolul traversează bariera placentară. Metaboliții metamizolului sunt excretați în laptele uman.
Legarea de proteinele plasmatice este de 58% pentru MAA, 48% pentru AA, 18% pentru FAA și 14%
pentru AAA.
Metabolizare
Eficacitatea clinică se datorează preponderent MAA, dar într-o anumită măsură și metabolitului 4
aminoantipirină (AA). Valorile ASC pentru AA reprezintă aproximativ 25% din valorile ASC pentru
MAA. Metaboliții 4-N-acetilaminoantipirină (AAA) și 4-N-formilaminoantipirină (FAA) sunt aparent
inactivi farmacologic.
Eliminare
După o singură doză administrată oral, un procent de 85% din cantitatea de metaboliți a fost identificat
ca fiind eliminat prin urină. Dintre aceştia, MAA a reprezentat 3±1%, AA a reprezentat 6±3%, AAA a
reprezentat 26±8% și FAA a reprezentat 23±4%. Clearance-ul renal după o singură doză orală de 1 g
metamizol a fost de 5±2 ml/min pentru MAA, 38±13 ml/min pentru AA, 61±8 ml/min pentru AAA și
49±5 ml/min pentru FAA. Timpul de înjumătățire plasmatică asociat a fost de 2,7±0,5 ore pentru
MAA, 3,7±1,3 ore pentru AA, 9,5±1,5 ore pentru AAA și 11,2±1,5 ore pentru FAA.
Liniaritate/ non-liniaritate
Trebuie remarcat faptul că toți metaboliții au o farmacocinetică non-liniară. Semnificația clinică a
acestui fenomen nu este cunoscută. În tratamentul pe termen scurt, acumularea de metaboliți este
nesemnificativă.
Vârstnici
În cazul tratamentului la pacienți vârstnici, ASC este crescută de 2 până la 3 ori.
Insuficienţă hepatică
După o singură administrare orală, timpul de înjumătățire al MAA și al FAA la pacienții cu ciroză
hepatică a crescut de aproximativ 3 ori, în timp ce timpul de înjumătățire al AA și AAA nu a crescut în
aceeași măsură. Dozele mari trebuie evitate la această categorie de pacienți.
Insuficienţă renală
Datele disponibile pentru pacienții cu insuficiență renală arată o rată redusă de eliminare pentru unii
metaboliți (AAA și FAA). Prin urmare, la această categorie de pacienţi trebuie evitate dozele mari.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate acută
DL minimă de metamizol la șoarece și șobolan: aproximativ 4000 mg/kg greutate corporală,
administrată pe cale orală. Semnele de intoxicație au fost tahipnee, sedare și convulsii înaintea
decesului.
Toxicitate cronică
După o perioadă de 4 săptămâni, injecțiile intravenoase cu metamizol au fost tolerate la șobolan (150
mg/kg greutate corporală pe zi) și la câine (50 mg/kg greutate corporală pe zi).
S-au efectuat studii de toxicitate orală cronică la șobolan și câine, cu durata de 6 luni: dozele zilnice de
până la 300 mg/kg greutate corporală la șobolan și de până la 100 mg/kg greutate corporală la câine nu
au provocat niciun semn de intoxicație. La ambele specii, dozele mai mari au determinat modificări
chimice în ser și hemosideroză la nivelul ficatului și splinei; au fost raportate, de asemenea, simptome
de anemie și toxicitate medulară.
Mutagenitate
Atât rezultatele pozitive, cât și cele negative au fost descrise în literatură. Cu toate acestea, studiile in
vitro și in vivo cu materialul Hoechst sortat specificat nu au arătat nicio dovadă de capacitate
mutagenă.
Carcinogenitate
Nu au fost demonstrate efecte carcinogene ale metamizolului în studiile pe parcursul vieții la șobolan
și la șobolan NMRI.
Toxicitate asupra funcției de reproducere
Studiile la șobolan și iepure nu indică potențial teratogen.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu
Amidon de porumb
Lactoză monohidrat
Macrogol 6000
Povidonă (K25)
Stearat de magneziu
Amidon de cartof
Film
Talc
Copolimer bazic metacrilat butilat,
Dioxid de titan (E171)
Stearat de magneziu
Ulei de ricin (rafinat)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale pentru păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Comprimatele filmate sunt ambalate în blistere opace din PVC/Al într-o cutie de carton.
Mărimi de ambalaj: 12, 20, 30, 50, 100 comprimate filmate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament nefolosit sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale în vigoare.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
ZENTIVA, k.s.
U kabelovny 130, Dolní Měcholupy, 102 37 Praga 10,
Republica Cehă
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
14462/2022/01-05
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Mai 2022
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2025