Prospect ACID ACETILSALICILIC-RICHTER 500 mg comprimate
Producator: Gedeon Richter România S.A.
Clasa ATC: alte analgezice şi antipiretice, derivaţi de acid salicilic, codul ATC:
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 9066/2016/01 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
ACID ACETILSALICILIC-RICHTER 500 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine acid acetilsalicilic 500 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate rotunde, plate, de culoare albă, marcate pe o faţă cu o linie mediană.
Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului pentru a fi înghiţit uşor şi nu de
divizare în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate slabă sau moderată, în cefalee, mialgii, dureri
reumatice articulare şi periarticulare, nevralgii, dureri dentare, dismenoree.
Tratamentul simptomatic al febrei.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi:
500 mg acid acetilsalicilic (un comprimat Acid acetilsalicilic-Richter 500 mg), repetând doza în
funcţie de necesităţi la intervale de 4 ore.
Doza zilnică maximă este de 4 g acid acetilsalicilic (8 comprimate Acid acetilsalicilic-Richter
500 mg).
Copii și adolescenți
Adolescenți cu vârsta peste 16 ani
250 mg acid acetilsalicilic, repetând doza în funcţie de necesităţi la intervale de 4-8 ore.
Copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani
Nu se recomandă utilizarea acidului acetilsalicilic la copii și adolescenți cu vârsta sub 16 ani.
Mod de administrare
A se administra după mese, cu mult lichid.
Durata tratamentului
Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat timp de mai mult de 3-5 zile fără a consulta medicul.
4.3 Contraindicaţii
hipersensibilitate la substanța activă, alți salicilați sau la oricare dintre excipienţii enumerați la
pct. 6.1;
antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a substanţelor cu acţiune
similară, în special a antiinflamatoarelor nesteroidiene;
diateză hemoragică;
ulcer gastric sau duodenal acut;
insuficienţă hepatică severă;
insuficienţă renală severă;
insuficienţă cardiacă severă;
în asociere cu metotrexat în doze de 15 mg/săptămână sau mai mult (vezi pct. 4.5);
ultimul trimestru de sarcină.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Acidul acetilsalicilic poate fi utilizat numai după evaluarea atentă a raportului risc-beneficiu terapeutic
în următoarele situații:
hipersensibilitate la antiinflamatoarele nesteroidiene/analgezice/antireumatice;
pacienţi cu teren alergic; în caz de astm bronşic şi alte bronhopneumopatii obstructive cronice,
alergie la polen, rinită alergică, polipi nazali, reacţii alergice la alte medicamente, tratamentul se
face sub supraveghere medicală, deoarece pot să apară mai frecvent decât la alți pacienți crize
de astm, erupții cutanate (mai ales urticarie) și angioedem;
antecedente de ulcere gastro-intestinale, inclusiv ulcere cronice sau recurente, antecedente de
hemoragii gastro-intestinale;
tratament concomitent cu anticoagulante (derivați cumarinici sau heparină);
la pacienţii cu insuficienţă renală sau la pacienţii cu insuficienţă cardiovasculară (de exemplu,
boli renale vasculare, insuficienţă cardiacă congestivă, depleţie de volum, intervenţii
chirurgicale majore, sepsis sau evenimente hemoragice majore), deoarece acidul acetilsalicilic
poate mări şi mai mult riscul de insuficienţă renală şi insuficiență renală acută;
la pacienții care suferă de deficit sever de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6PD), acidul
acetilsalicilic poate induce hemoliză sau anemie hemolitică. Factorii care pot crește riscul de
hemoliză sunt, de exemplu, doze mari, febră sau infecții acute;
la pacienții cu insuficiență hepatică;
în primul și al doilea trimestru de sarcină;
în perioada de alăptare;
datorită efectului său inhibitor asupra agregării plachetare care persistă timp de câteva zile după
administrare, acidul acetilsalicilic poate duce la o tendinţă de sângerare crescută în timpul şi
după intervenţii chirurgicale (inclusiv intervenţii chirurgicale minore, de exemplu, extracţii
dentare);
acidul acetilsalicilic în doze mici scade excreția de acid uric, putând declanșa atacuri de gută la
pacienții predispuși.
Copii și adolescenți
Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu infecţii virale, cu sau fără febră. În
anumite boli virale, în special gripa A, gripa B şi varicela, există un risc de sindrom Reye, o boală
foarte rară, care este posibil să pună în pericol viața şi necesită o acţiune medicală imediată. Apariția
sindromului Reye a fost observată indiferent de administrarea de acid acetilsalicilic, dar riscul poate fi
crescut atunci când acidul acetilsalicilic se administrează concomitent. În aceste afecţiuni poate să
apară vărsătură persistentă şi acest lucru poate fi un semn al sindromului Reye.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente și alte forme de interacţiune
Asocieri contraindicate:
- metotrexat utilizat în doze de 15 mg pe săptămână sau mai mult: crește toxicitatea hematologică
a metotrexatului (datorită scăderii a clearance-ului renal al metotrexatului de către agenții
antiinflamatori în general și deplasarea metotrexatului de pe proteinele plasmatice de către
salicilați) (vezi pct. 4.3).
Asocieri care necesită precauții la utilizare:
- metotrexat utilizat în doze mai mici de 15 mg pe săptămână: toxicitate hematologică crescută a
metotrexatului (datorită scăderii a clearance-ului renal al metotrexatului de către agenții
antiinflamatori în general și deplasarea metotrexatului de pe proteinele plasmatice de către
salicilați);
- metamizol – atunci când este administrat concomitent, metamizolul poate reduce efectul
acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare. Prin urmare, această combinație trebuie
utilizată cu precauție la pacienții care administrează o doză mică de acid acetilsalicilic pentru
cardioprotecție;
- anticoagulante (derivați cumarinici, heparină), trombolitice/alți inhibitori ai agregării
plachetare/hemostazei – risc crescut de sângerare;
- alte antiinflamatoare nesteroidiene – risc crescut de ulcere şi hemoragii gastro-intestinale date
de efectele sinergice;
- digoxină – creştere a concentraţiei plasmatice a digoxinei dată de scăderea excreţiei renale;
- antidiabetice, de exemplu insulină, sulfoniluree – creştere a efectului hipoglicemiant prin
acțiune hipoglicemiantă a acidului acetilsalicilic și deplasarea sulfonilureei de pe proteinele
plasmatice;
- diuretice (antagoniști ai aldosteronului și diuretice de ansă) – scădere a filtrării glomerulare prin
scăderea sintezei prostaglandinei renale;
- glucocorticoizi – crește riscul apariției hemoragiilor intestinale;
- antihipertensive – scădere a efectului antihipertensiv;
- acid valproic – toxicitate crescută a acidului valproic dată de deplasarea de pe situsurile de
legare ale proteinelor plasmatice;
- alcool – intensificare a efectului advers asupra mucoasei gastro-intestinale şi prelungire a
timpului de sângerare datorită efectului aditiv al acidului acetilsalicilic şi alcoolului;
- barbiturice – crește concentrația plasmatică a barbituricelor;
- litiu – creşte concentraţia plasmatică a acestuia, cu risc toxic;
- sulfonamide și combinațiile lor – crește concentrația plasmatică a acestora;
- uricozurice (de exemplu benzbromaronă, probenecid) – scădere a efectului uricozuric
(concurență cu eliminarea acidului uric la nivelul tubilor renali);
- inhibitori selectivi ai recaptării de serotonină – risc crescut de sângerări gastro-intestinale.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Inhibarea sintezei prostaglandinei poate afecta în mod negativ sarcina şi/sau dezvoltarea
embrionară/fetală. Datele obţinute din studii epidemiologice ridică un semn de întrebare cu privire la
riscul crescut de avort spontan şi de malformaţii după utilizarea unui inhibitor al sintezei de
prostaglandine în timpul primelor trimestre de sarcină. Riscul este posibil să crească în funcţie de doza
administrată şi durata tratamentului. Datele disponibile nu susţin nicio asociere între utilizarea de acid
acetilsalicilic şi riscul crescut de avort spontan. Pentru acidul acetilsalicilic datele epidemiologice
disponibile cu privire la malformaţii sunt echivoce, dar un risc crescut de gastroschizis nu poate fi
exclus. Un studiu prospectiv cu expunerea la acid acetilsalicilic a aproximativ 14800 de perechi
mamă-copil la începutul sarcinii (luna 1-4), nu a arătat nicio asociere între utilizarea de acid
acetilsalicilic și o rată crescută de malformaţii.
Studiile la animale au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3).
În primul şi al doilea trimestru de sarcină se recomandă ca medicamentele ce conţin acid acetilsalicilic
să nu fie administrate, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. Dacă o femeie care încearcă să
rămână gravidă sau care se află în primul sau în al doilea trimestru de sarcină utilizează medicamente
care conţin acid acetilsalicilic, doza trebuie să fie cât mai redusă şi durata tratamentului cât mai scurtă
posibil.
În al treilea trimestru de sarcină toţi inhibitorii de sinteză ai prostaglandinei pot expune
- fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial şi hipertensiune
pulmonară);
- disfuncţie renală care poate progresa spre insuficienţă renală cu oligohidramnios;
- mama şi copilul, la sfârşitul perioadei de sarcină, la:
- prelungirea posibilă a timpului de sângerare, un efect antiagregant care poate să apară
chiar şi după doze foarte mici;
- inhibarea contracţiilor uterine care rezultă în întârzierea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, acidul acetilsalicilic este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea
Salicilaţii şi metaboliţii lor se excretă în cantităţi mici în laptele matern.
Deoarece, până în prezent, după administrarea ocazională la mamă nu s-au observat reacţii adverse la
sugar, întreruperea alăptării nu este necesară.
Cu toate acestea, dacă sunt necesare doze mai mari decât 300 mg sau o utilizare regulată, alăptarea
trebuie întreruptă.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Acid acetilsalicilic-Richter 500 mg nu are nici o influenţă asupra capacității de a conduce vehicule şi
de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Tulburări hematologice şi limfatice
Anemie/anemie feriprivă (ca urmare a microsângerării), cu simptome și semne clinice (astenie,
paloare, hipoperfuzie) și modificări ale rezultatelor analizelor de laborator.
Au fost raportate cazuri de hemoliză și anemie hemolitică la pacienții cu forme severe de deficit de
glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6PD).
Tulburări ale sistemului imunitar
Astm bronșic.
Reacții de hipersensibilitate ușoare până la moderate, sub formă de erupții cutanate, urticarie, edem,
angioedem (rar), prurit, rinită, congestie nazală și detresă cardio-respiratorie.
Foarte rar, reacții de hipersensibilitate severe, inclusiv șoc anafilactic.
Foarte rar, reacții cutanate severe.
Tulburări metabolice și de nutriție
Au fost raportate cazuri izolate de hipoglicemie.
Tulburări ale sistemului nervos
Foarte rar: hemoragii cerebrale (în special la pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată şi/sau
administrarea concomitentă de agenţi antihemostatici). Acestea, în cazuri unice, pot pune în pericol
viața.
Au fost raportate amețeli și tinitus care pot indica o supradozare.
Tulburări vasculare
Hemoragii.
Hemoragie perioperatorie.
Hematoame.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Epistaxis.
Tulburări gastro-intestinale
Frecvent: tulburări gastro-intestinale, de exemplu, greață, vărsături, diaree, precum și microhemoragii
gastro-intestinale, care în cazuri excepționale pot duce la anemie feriprivă.
Hemoragii gingivale.
Dispepsie, dureri gastro-intestinale, dureri abdominale, rar inflamații gastro-intestinale și ulcer gastro-
intestinal (care poate evolua până la ulcer gastro-intestinal hemoragic sau perforat cu teste de
laborator, respectiv semne clinice și simptome specifice), hemoragii ale tractului gastro-intestinal care,
în cazuri unice, pot pune în pericol viața.
Tulburări hepatobiliare
Foarte rar au fost semnalate cazuri izolate de tulburări ale funcțiilor hepatice (creșterea nivelului
transaminazelor hepatice).
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Hemoragii urogenitale.
Afectare a funcției renale, insuficiență renală, insuficiență renală acută.
Copii și adolescenți
La copii şi adolescenţi cu infecţii virale, cu sau fără febră, cărora li s-a administrat acid acetilsalicilic,
a fost semnalată apariția sindromului Reye (vezi pct. 4.4).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro/.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: [email protected].
4.9 Supradozaj
Toxicitatea salicilatului (>100 mg/kg şi zi timp de 2 zile poate produce toxicitate) poate determina
intoxicaţie cronică, iatrogenă, şi intoxicaţii acute (supradozaj), care pot pune în pericol viața, variind
de la ingestie accidentală la copii la intoxicații accidentale.
Caracteristica majoră a intoxicaţiei acute cu acid acetilsalicilic este perturbarea gravă a echilibrului
acido-bazic, care poate varia în funcţie de vârstă şi severitatea intoxicaţiei. La copii, cel mai frecvent
mod de prezentare este acidoza metabolică. Severitatea intoxicaţiei nu poate fi estimată numai din
concentraţia plasmatică. Absorbţia acidului acetilsalicilic poate fi întârziată datorită unei evacuări
gastrice scăzute sau a formării de calculi în stomac. Abordarea terapeutică a intoxicaţiei cu acid
acetilsalicilic este determinată de stadiul și simptomele acesteia şi trebuie urmate tehnicile standard
aplicate în cazul intoxicaţiei. Măsurile cele mai importante sunt cele bazate pe accelerarea excreției
medicamentului şi restabilirea metabolismului electrolitic şi acido-bazic.
Administrarea acută a dozelor mai mari de 10 g acid acetilsalicilic la adulţi şi mai mari de 4 g la copii,
poate fi letală. De obicei, decesul se produce ca urmare a insuficienţei respiratorii.
Concentraţiile plasmatice de 300-350 micrograme acid salicilic/ml pot produce simptome toxice, iar
concentraţii de aproximativ 400-500 micrograme acid salicilic/ml pot duce la apariţia comei cu
potenţial letal.
Intoxicaţia cronică poate fi insidioasă, iar semnele şi simptomele sunt nespecifice. Intoxicaţia cronică
uşoară cu salicilat sau salicilism, apare de obicei numai după utilizarea repetată de doze mari.
Simptomele includ: ameţeli, vertij, tinitus, surditate, transpiraţie, greaţă şi vărsături, cefalee şi
confuzie, şi pot fi controlate prin reducerea dozei. Tinitusul poate să apară la concentraţii plasmatice
de 150-300 micrograme/ml. Mai multe evenimente adverse grave apar la concentraţii de peste
300 micrograme/ml.
Acidul acetilsalicilic și principalul său metabolit – acidul salicilic – au o acţiune iritantă locală asupra
mucoaselor.
În cazul în care există deja ulceraţii la nivelul tractului gastro-intestinal, tendinţa crescută de sângerare
creează riscul producerii unor hemoragii grave.
Din cauza efectelor fiziopatologice complexe ale intoxicaţiei cu salicilaţi, semnele şi
simptomele/rezultatele investigaţiilor pot include:
SEMNE ȘI SIMPTOME REZULTATELE MĂSURI TERAPEUTICE
INVESTIGAȚIILOR
Simptome ușoare până la Lavaj gastric, administrare
moderate repetată de cărbune medicinal
activat, diureză alcalină forțată
Tahipnee, hiperventilație, alcaloză Alcalemie, alcalinurie Abordare terapeutică cu
respiratorie administrare de lichide și
electroliți
Diaforeză
Greață, vărsături
Simptome moderate până la Lavaj gastric, administrare
severe repetată de cărbune medicinal
activat, diureză alcalină forțată,
hemodializă în cazuri severe
Alcaloză respiratorie cu acidoză Acidemie, acidurie Abordare terapeutică cu
metabolică compensatorie administrare de lichide și
electroliți
Hiperpirexie Abordare terapeutică cu
administrare de lichide și
electroliți
Respirator: de la hiperventilație,
edem pulmonar noncardiogen la
stop respirator, asfixie
Cardiovascular: de la tulburări de De exemplu, modificări ale
ritm, hipotensiune arterială la stop tensiunii arteriale, modificări
cardiovascular ECG
Pierderi de lichide și electroliți: De exemplu, hipokaliemie, Abordare terapeutică cu
deshidratare, oligurie la hipernatremie, hiponatremie, administrare de lichide și
insuficiență renală funcție renală modificată electroliți
Afectarea metabolismului Hiperglicemie, hipoglicemie
glucozei, cetoză (în special la copii)
Concentrații crescute ale
cetonelor
Tinitus, surzenie
Gastro-intestinal: hemoragie
gastro-intestinală
Hematologic: de la inhibare De exemplu, prelungirea TP,
trombocitară la coagulopatie hipoprotrombinemie
Neurologic: encefalopatie toxică
și depresie la nivelul sistemului
nervos central cu manifestări de la
letargie, confuzie, la comă și
convulsii
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, derivaţi de acid salicilic, codul ATC:
N02BA01.
Acidul acetilsalicilic aparţine grupei de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene cu proprietăţi
analgezice, antipiretice şi antiinflamatoare. Mecanismul său de acţiune este bazat pe inhibarea
ireversibilă a enzimelor numite ciclooxigenaze, implicate în sinteza prostaglandinelor E și I .
2 2
De asemenea, acidul acetilsalicilic în doze mici inhibă agregarea plachetară prin inhibarea ireversibilă
a enzimelor numite ciclooxigenaze, cu blocarea consecutivă a sintezei tromboxanului A în trombocite.
Astfel, este utilizat pentru diverse indicaţii vasculare, în doze în general egale cu 75-300 mg pe zi.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare orală acidul acetilsalicilic se absoarbe rapid şi complet, biodisponibilitatea medie
este de 60%.
Acidul acetilsalicilic este transformat în metabolitul său principal, acidul salicilic, în timpul absorbţiei
şi după absorbţie. Grupul acetil al acidului acetilsalicilic începe să fie scindat prin hidroliză chiar din
momentul trecerii prin mucoasa gastro-intestinală, dar procesul are loc în special în ficat.
În cazul salicilatului legarea de proteinele plasmatice depinde de concentraţia plasmatică, variind între
66 și 98%.
După administrarea unor doze mari, acidul acetilsalicilic este detectabil în lichidul cefalorahidian şi
sinovial. Acidul salicilic traversează bariera feto-placentară şi se excretă în laptele matern.
Cinetica eliminării acidului salicilic depinde de doză, metabolismul fiind limitat de capacitatea
enzimelor hepatice (enzime saturabile). De aceea, timpul de înjumătăţire plasmatică al acidului
salicilic variază între 2 și 3 ore pentru doze mici şi până la 15 ore pentru doze mari.
Metaboliţii principali ai acidului salicilic sunt: conjugatul glicinic (acidul saliciluric), eterul și esterul
glucuronic (salicilfenolglucuronida şi salicilacetilglucuronida), acidul gentizic şi conjugatul său
glicinic.
Acidul salicilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi în special pe cale renală.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Profilul de siguranţă preclinică al acidului acetilsalicilic este bine documentat.
În studiile la animale cu salicilaţi, aceştia au cauzat leziuni renale la doze mari, dar nu şi alte leziuni
organice.
Mutagenitatea acidului acetilsalicilic a fost intens studiată in vitro şi in vivo, şi nu a fost găsită nicio
dovadă pertinentă a potenţialului mutagen. Acelaşi lucru este valabil pentru studiile de carcinogenitate.
În studiile efectuate la animale, salicilaţii au prezentat efecte teratogene la un număr de specii testate.
După expunere prenatală, s-au raportat tulburări de nidaţie, efecte embriotoxice şi fetotoxice precum şi
tulburare a capacităţii de învăţare la pui.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Gluconat de calciu
Amidon de porumb
Macrogol 6000
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Talc
Amidon de cartofi
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25 °C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 5 folii din hârtie/PE a câte 6 comprimate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerințe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Gedeon Richter România S.A.
Str. Cuza Vodă Nr. 99-105, 540306 Târgu-Mureş, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
9066/2016/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizației: Iunie 2016.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
August 2021
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.