ACESIL TAMPONAT 100 mg comprimate

Prospect ACESIL TAMPONAT 100 mg comprimate

Producator: 

Clasa ATC:

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 13311/2020/01 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

ACESIL TAMPONAT 100 mg comprimate

2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conține acid acetilsalicilic 100 mg.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate

Comprimate plate, rotunde, cu diametrul de 7 mm, de culoare albă.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicații terapeutice

Prevenţia secundară a infarctului miocardic.

Reducerea riscului de infarct miocardic la pacienţii cu angină pectorală sau factori de risc multipli,

cum sunt: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat, diabet zaharat şi antecedente familiale.

Pentru menţinerea revascularizării după angioplastie şi by-pass coronarian (PTCA, CABG).

Prevenţie secundară a accidentelor cerebrale ischemice tranzitorii (AIT) şi infarct cerebral.

Comprimatele care conţin doze mici de acid acetilsalicilic nu sunt adecvate pentru utilizare în scop

analgezic, antipiretic şi antiinflamator (aceste acţiuni apar la doze mai mari).

4.2 Doze și mod de administrare

Adulţi

Doza recomandată pentru prevenirea afecţiunilor coronariene este de 100 mg acid acetilsalicilic (un

comprimat Acesil Tamponat 100 mg) de 1 – 4 ori pe zi.

Pentru prevenirea secundară a accidentelor ischemice cerebrale tranzitorii şi a infarctului cerebral doza

recomandată este de 100 mg acid acetilsalicilic (un comprimat Acesil Tamponat 100 mg) de 1 – 2 ori

pe zi.

Copii şi adolescenţi

Nu se recomandă administrarea la acest grup de vârstă.

Mod de administrare

Comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu suficient lichid, preferabil după masă.

Comprimatele nu trebuie divizate, sfărâmate sau mestecate.

Durata tratamentului

Medicamentul este destinat tratamentului de lungă durată, cu doza minimă eficace

4.3 Contraindicații

Hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, la alţi salicilaţi sau la oricare dintre excipienții enumerați la

pct. 6.1;

Antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a substanţelor cu acţiune similară;

în special antiinflamatoare nesteroidiene;

Diateză hemoragică, trombocitopenie, hemofilie;

Ulcer gastric sau duodenal activ;

Administrare concomitentă cu metotrexat în doze ≥15 mg/săptămână;

Ultimul trimestru de sarcină;

Insuficienţă renală severă;

Insuficienţă hepatică severă;

Insuficienţă cardiacă severă.

4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare

Folosirea acidului acetilsalicilic impune prudenţă în următoarele situaţii clinice:

• pacienţi cu teren alergic; în caz de astm bronşic şi alte brohopneumopatii obstructive cronice, alergie

la polen, rinită alergică, polipi nazali, reacţii alergice la alte medicamente; tratamentul se face sub

supraveghere medicală;

• cefaleea care apare după doze mari de acid acetilsalicilic şi care nu trebuie tratată cu AINS
• la copii acidul acetilsalicilic nu poate fi uilizat decât cu avizul medicului
• antecedente de ulcer gastro-duodenal, hemoragie digestivă sau gastrită;
• afecţiuni cu risc hemoragic, meno-metroragii;
• utilizare de sterilet
• insuficienţă hepatică severă;
• insuficienţă cardiacă necompensată;
• deficit congenital de glucozo – 6 – fosfat – dehidrogenază.

Înaintea unei intervenţii chirurgicale programate trebuie avut în vedere efectul antiagregant plachetar

al acidului acetilsalicilic, care apare la doze mici şi care persistă mai multe zile.

4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune

Administrarea acidului acetilsalicilic concomitent cu alte medicamente poate să amplifice sau să

reducă efectul acestora.

Efectele următoarelor medicamente sunt intensificate:

• anticoagulante şi antiagregante plachetare
• sulfamide antidiabetice;
• antiinflamatoare nesteroidiene;
• metotrexat (asocierea este contraindicată absolut pentru doze ≥15 mg/săptămână şi se face cu

prudenţă pentru doze < 15 mg/săptămână);

Acidul acetilsalicilic poate creşte riscul de hemoragie gastro-intestinală la administrarea simultană cu

glucocorticoizi sau alcool etilic.

De asemenea, pot să crească concentraţiile plasmatice ale digoxinei, triiodotironinei, barbituricelor,

valproatului de sodiu, fenitoinei şi litiului.

Administrarea concomitentă cu inhibitori ai anhidrazei carbonice (acetazolamidă) poate determina

acidoză severă şi creşterea toxicităţii la nivelul sistemului nervos.

Efectele următoarelor medicamente sunt reduse:

• antagonişti aldosteronici şi diuretice de ansă;
• antihipertensive;
• uricozuricele (la doze mici, acidul acetilsalicilic reduce excreţia acidului uric, putând declanşa guta la

pacienţii cu tendinţă de a avea o excreţie scăzută a acidului uric);

• interferon alfa.

În timpul administrării de antiacide, blocante ale receptorilor H2 şi medicamente anticolinergice pentru

o perioadă îndelungată, poate fi necesară creşterea dozei de acid acetilsalicilic.

Se recomandă un interval de 1 – 3 ore între administrarea acidului acetilsalicilic şi tetraciclinelor

(administrarea concomitentă produce complecşi neresorbabili).

De asemenea, se recomandă prudenţă în cazul administrării concomitente a acidului acetilsalicilic cu

ciclosporină sau tacrolimus.

Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic

asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Cu toate

acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt

nesigure nu poate fi formulată o concluzie definitivă în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este

puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct.

5.1).

4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea

În studiile non-clinice la animale de laborator acidul acetilsalicilic a demonstrat teratogenitate.

Studiile epidemiologice efectuate la gravide, nu au evidenţiat efecte teratogene şi fetotoxice în cazul

administrării în primele 2 trimestre de sarcină, dar experienţa privind utilizarea repetată în doze mari

este limitată. Administrarea în ultimul trimestru de sarcină a fost asociată cu toxicitate cardio-

pulmonară şi renală la făt, închiderea precoce a canalului arterial, întârzierea şi prelungirea travaliului

(pentru dozele mari de acid acetilsalicilic) şi creşterea frecvenţei accidentelor hemoragice (inclusiv

pentru dozele mici).

În primele două trimestre de sarcină acidul acetilsalicilic se poate administra numai dacă beneficiul

terapeutic matern depăşeşte riscul potenţial la făt; se recomandă evitarea tratamentului cronic cu doze

> 150 mg acid acetilsalicilic pe zi. Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mai mari de 300 mg,

cu puţin timp înaintea naşterii, poate provoca hemoragii intracraniene, în special la prematuri. Prin

urmare în ultimul trimestru de sarcină acidul acetilsalicilic este contraindicat (cu excepţia utilizării

punctuale pentru anumite indicaţii cardiologice şi obstetricale foarte limitate).

Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în laptele matern, administrarea în timpul alăptării trebuie

evitată sau, în funcţie de raportul beneficiu terapeutic pentru mamă/risc potenţial pentru sugar,

alăptarea trebuie întreruptă.

4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje

Acesil Tamponat 100 mg nu are nici o influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a

folosi utilaje.

4.8 Reacții adverse

Următorul tabel prezintă succint reacţiile adverse medicamentoase ale acidului acetilsalicilic împărţite

pe grupe conform terminologiei MedDRA, împreună cu frecvenţele lor:

Foarte frecvente (≥1/10)

Frecvente (≥1/100 şi <1/10)

Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)

Rare (≥1/10000 şi < 1/1000)

Foarte rare (<1/10000) cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Clasificarea pe aparate, Frecvenţă Reacţie adversă

sisteme şi organe MedDRA

Tulburări hematologice şi Rare Prelungirea timpului de sângerare, trombocitopenie.

limfatice

Tulburări ale sistemului imunitar Rare Reacţii de hipersensibilitate cum sunt: urticarie, edem

Quincke, bronhospasm, reacţii alergice cutanate

Tulburări acustice şi vestibulare Rare Vertij şi tinitus.

Tulburări respiratorii, toracice şi Rare Declanşarea crizelor de astm bronşic.

mediastinale

Tulburări gastro-intestinale Rare Greaţă, vărsături, hemoragii gastro-intestinale oculte,

care, în cazuri rare pot fi responsabile de anemie

feriprivă; administrarea de doze mari poate determina

hemoragii digestive active (hematemeză, melenă).

Tulburări renale şi ale căilor Rare Administrarea de doze mari perioade îndelungate

urinare poate determina afectare renală

Tulburări hepatobiliare Foarte Cazuri izolate de modificări ale testelor hepatice

rare (creşterea valorilor enzimelor hepatice).

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro.

4.9 Supradozaj

Riscul de supradozaj este minim pentru preparatele care conţin doze mici de acid acetilsalicilic.

Există o diferenţă între supradozajul cronic cu tulburări predominant la nivel sistemului nervos central

(„salicilism”) şi intoxicaţia acută, având ca principală caracteristică dezechilibrul acido-bazic.

În afară de dezechilibrul acido-bazic şi electrolitic (de exemplu hipokaliemie), hipoglicemie, erupţii

cutanate şi hemoragii gastro-intestinale, simptomele pot include hiperventilaţie, tinitus, greaţă,

vărsături, tulburări ale vederii şi auzului, cefalee, ameţeli şi confuzie.

În intoxicaţia severă, pot să apară delir, tremor, dispnee, hipersudoraţie, exsicoză, hipertermie şi comă.

În intoxicaţiile letale, decesul apare de obicei prin stop cardio-respirator.

Metodele utilizate pentru tratarea intoxicaţiei cu acid acetilsalicilic depind de gravitatea, stadiul şi

simptomele clinice ale intoxicaţiei. Ele constau în scăderea absorbţiei acidului acetilsalicilic,

accelerarea excreţiei şi monitorizarea balanţei acido-bazice şi hidro-electrolitice, reglarea temperaturii,

precum şi susţinerea funcţiilor vitale.

5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăți farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutica: Antitrombotic antiagregant plachetar, codul ATC: B01AC06

Acidul acetilsalicilic este un analgezic, antiinflamator şi antipiretic din grupa salicilaţilor. La doze

mici are acţiune antiagregantă plachetară de lungă durată. Inhibarea funcţiei plachetare se datorează

inactivării ireversibile, prin acetilare, a ciclooxigenazei, cu blocarea consecutivă a sintezei

tromboxanului A2 (eicosanoid agregant plachetar fiziologic). Administrat oral, în doză mică, acidul

acetilsalicilic prelungeşte timpul de sângerare câteva zile. Nu afectează procesul de adeziune

plachetară şi nu prelungeşte durata de viaţă a plachetelor.

În condiţii clinice dozele mici de acid acetilsalicilic realizează beneficii semnificative în boala

coronariană. Studii controlate la pacienţi cu angină instabilă au demonstrat o reducere a frecvenţei

infarctului miocardic şi mortalităţii. Beneficiile sunt superioare atunci când sunt asociaţi diferiţi factori

de risc (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat). Rezultate bune au fost obţinute şi în

condiţiile utilizării în cadrul intervenţiilor chirurgicale coronariene. De asemenea, dozele mici de acid

acetilsalicilic s-au dovedit utile la pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice.

Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic

asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Într-unul

din studii, atunci când o singură doză de ibuprofen 400 mg a fost administrată cu 8 ore înainte de sau

la 30 de minute după administrarea de acid acetilsalicilic (81 mg) într-o formă farmaceutică cu

eliberarea imediată, a apărut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării

tromboxanului sau a agregării plachetare. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar

extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt nesigure nu poate fi formulată o concluzie

definitivă în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este puţin probabil să apară un efect relevant

clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului.

5.2 Proprietăți farmacocinetice

După administrare orală acidul acetilsalicilic se absoarbe rapid şi complet. După ingestia formelor

solide cu eliberare rapidă, concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după 0,3-2 ore.

Acidul acetilsalicilic este transformat în metabolitul său principal în timpul absorbţiei şi după

absorbţie. Grupul acetil al acidului acetilsalicilic începe să se scindeze electrolitic chiar în timpul

trecerii prin mucoasa gastro-intestinală, dar acest proces are loc în principal în ficat.

La om, legarea de proteinele plasmatice depinde de concentraţie, variind între 66 – 98% (pentru acidul

salicilic).

După administrarea în doze mari, acidul acetilsalicilic este detectabil în lichidul cefalorahidian şi

sinovial. Acidul salicilic traversează bariera feto-placentară şi se excretă în laptele matern.

Cinetica eliminării acidului salicilic depinde de doză, metabolizarea sa fiind limitată de capacitatea

enzimelor hepatice. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare variază între 2 şi 3 ore după doze

mici până la aproximativ 12 ore după dozele analgezice uzuale.

Metaboliţii principali sunt conjugatul glicinic al acidului salicilic (acidul saliciluric), glucuronizii

eterici şi esterici ai acidului salicilic (glucuronid de salicilfenol şi glucuronid de salicilacetil), acidul

gentizic şi conjugatul său glicinic.

Acidul salicilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi în principal pe cale renală.

5.3 Date preclinice de siguranță

S-au efectuat studii la animale prin administrarea acidului acetilsalicilic pe cale orală, subcutanată,

nazală şi intravenoasă la şoarece, şobolan, iepure şi câine.

În studiile privind toxicitatea cronică, la administrarea acidului acetilsalicilic în doze terapeutice nu

s- au observat diferenţe comparativ cu grupul de control.

Acidul acetilsalicilic nu a dovedit potenţial mutagen în studiile in vitro.

Studiile cu acid acetilsalicilic la şoareci şi şobolani nu au dovedit potenţial cancerigen.

Toxicitatea asupra funcţiei de reproducere

S-a observat că salicilaţii produc efecte teratogene la unele specii de animale. S-au raportat tulburări

de nidaţie, efecte embriotoxice şi fetotoxice şi tulburări ale capacităţii de învăţare ale puilor după

expunere prenatală.

6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienților

Carbonat de calciu

Povidonă K30

Croscarmeloză sodică

Gelatină

Talc

Dibehenat de glicerol

6.2 Incompatibilități

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

6.4 Precauții speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate.

6.5 Natura și conținutul ambalajului

Cutie cu 2 blistere din PVC / Al a câte 10 comprimate.

6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerințe speciale.

7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ

Farmacom S.A.

Str. Zizinului nr. 112, Braşov, jud. Braşov, cod 500407, România

Tel. 0268.331.114, fax 0268.330.864

e-mail: office@farmacom.ro

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ

13311/2020/01

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI

Data primei autorizări: Iulie 2020

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iulie 2020

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.