Prospect Aceclofen 500 mg/50 mg supozitoare
Producator: Antibiotice SA
Clasa ATC: antiinflamatoare şi antireumatice; derivaţi ai acidului acetic şi substanţe
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7222/2014/01 -02-03 Anexa 2
Rezumatul Caracteristicilor Produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Aceclofen 500 mg/50 mg supozitoare
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un supozitor conţine paracetamol 500 mg şi diclofenac sodic 50 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct.6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Supozitoare.
Supozitoare de culoare albă, cu formă de torpilă, cu suprafaţa netedă şi onctuoasă.
4. DATE CLINICE
4.1. Indicaţii terapeutice
Aceclofen supozitoare este indicat ca tratament simptomatic în:
-boli reumatismale inflamatorii sau degenerative: artrită reumatoidă, artrită reumatoidă juvenilă,
spondilită anchilopoetică, osteoartrită, spondilartrită, sindroame dureroase ale coloanei vertebrale,
reumatism abarticular, reumatism psoriazic, atacuri acute de gută;
-afecţiuni dureroase şi/sau inflamatorii în patologia ginecologică, de exemplu, dismenoree primară sau
anexită.
4.2. Doze şi mod de administrare
Adulţi
Doza zilnică recomandată este de 1-2 supozitoare Aceclofen după cum urmează:
În afecţiuni reumatismale acute, se recomandă o doză iniţială de 100- 150 mg diclofenac sodic, în 2- 3
prize:
- 1 supozitor Aceclofen de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara) asociat cu 50 mg diclofenac sodic
administrat oral;
- la pacienţii cu sensibilitate a mucoasei rectale, în antecedente, pentru a se evita iritaţiile locale, se
recomandă un supozitor Aceclofen seara, asociat cu 50-100 mg diclofenac sodic, administrat oral.
În tratamentul de întreţinere în afecţiunile reumatismale se administrează o doză zilnică de 100 mg
diclofenac sodic în 2 prize ( un supozitor Aceclofen seara la culcare, pentru calmarea durerii nocturne
şi diminuarea redorii matinale, asociat cu 50 mg diclofenac sodic administrat oral, dimineaţa).
În dismenorea primară, doza iniţială recomandată este de 50-100 mg diclofenac sodic ( 1- 2
supozitoare sau un supozitor de Aceclofen şi 50 mg diclofenac sodic administrat oral, dimineaţa) şi
poate fi crescută treptat până la maxim 200 mg diclofenac sodic pe zi (1- 2 supozitoare Aceclofen la
care se adaugă diclofenac sodic administrat oral până la doza totală). Tratamentul trebuie început
înaintea apariţiei primelor manifestări şi în funcţie de simptomatologie trebuie continuat câteva zile.
Copii
Nu se recomandă utilizarea de Aceclofen supozitoare la copii sub 12 ani; se vor utiliza forme
farmaceutice cu concentraţii adecvate vârstei.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai
scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.4. Atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare).
4.3. Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la paracetamol, la diclofenac sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Insuficienţă hepato-celulară
- Deficit de glucozo-6 fosfatdehidrogenază.
- Hipersensibilitate la alte AINS (inclusiv criza de astm, urticarie, rinita acută).
- Ulcer gastro- duodenal.
- Insuficienţă renală severă.
- Insuficienţă cardiacă cronică sau necontrolată terapeutic.
- Insuficienţa cardiacă congestivă (NYHA II-IV), boală cardiacă ischemică, boală arterială periferică
şi/sau boală cerebro-vasculară.
- Antecedente recente de rectită sau rectoragii.
- Ultimul trimestru de sarcină.
4.4. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Se administrează cu prudenţă şi sub supraveghere la pacienţii cu afecţiuni gastro- duodenale sau
intestinale în antecedente şi la cei cu antecedente de tulburări hematologice sau de coagulare.
La pacienţii cu insuficienţă cardiacă, ciroză sau nefropatie cronică, la pacienţii trataţi cu diuretice,
după o intervenţie chirurgicală majoră care antrenează o hipovolemie, trebuie monitorizată diureza şi
funcţia renală.
La pacienţii vârstnici şi subponderali se recomandă utilizarea celei mai mici doze eficace.
Diclofenacul poate determina creşterea concentraţiei uneia sau mai multor enzime hepatice, ceea ce
impune monitorizarea atentă a funcţiei hepatice. Dacă testele hepatice se menţin modificate sau apar
alte complicaţii (eozinofilie sau eritem), tratamentul trebuie întrerupt.
Pentru evitarea riscului de supradozaj trebuie verificată absenţa paracetamolului din compoziţia altor
medicamente utilizate concomitent.
Utilizarea supozitoarelor nu este adecvată în caz de diaree.
Utilizarea supozitoarelor prezintă un risc de iritaţie locală, în special în cazul utilizării timp îndelungat
şi în doze mari.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai
scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi pct. 4.2. Doze şi mod de administrare şi
riscurile gastro-intestinale şi cardiovasculare prezentate mai jos).
Efecte cardiovascualre şi cerebrovasculare
La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă congestivă uşoară
până la moderată, sunt necesare monitorizare şi recomandări adecvate deoarece raportările au arătat că
tratamentul cu AINS se asociază cu retenţie lichidiană şi edem.
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea diclofenacului, în special în doze mari
(150 mg zilnic) şi în tratament de lungă durată, se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a
evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu: infarct miocardic şi accident vascular cerebral).
Pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficienţă cardiacă congestivă, boală cardiacă
ischemică diagnosticată, arteriopatie periferică şi/sau boală cerebrovasculară trebuie trataţi cu
diclofenac numai după evaluare atentă.
Pacienţii care prezintă factori majori de risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu
hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat) trebuie trataţi cu diclofenac doar după
evaluare atentă.
Deoarece factorii de risc cardiovasculari asociaţi cu administrarea diclofenacului se pot accentua în
funcţie de doză şi durata expunerii, trebuie utilizată cea mai mică doză eficace pentru cea mai scurtă
perioadă de timp. Trebuie să se reevalueze periodic nevoia pacientului de atenuare a simptomelor şi
răspunsul acestuia la tratament.
4.5. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Diclofenac
Asocieri nerecomandate:
-alte AINS incluzând salicilaţi: la doze mari, cresc riscul ulcerogen şi hemoragic digestiv prin sinergie
aditivă;
-anticoagulante orale, heparina şi ticlopidina: cresc riscul hemoragic prin inhibarea funcţiei plachetare
şi agresiune asupra mucoasei gastro-duodenale. Dacă asocierea nu poate fi evitată, se recomandă
supravegherea clinică şi biologică (urmărirea timpilor de sângerare şi de protrombină);
-dispozitive intrauterine: posibilitatea diminuării eficacităţii dispozitivelor intrauterine;
-litiu: creşterea litemiei poate atinge valori toxice prin diminuarea excreţiei renale a litiului. Dacă,
totuşi, asocierea este necesară se urmăreşte litemia şi se adaptează doza de litiu, în timpul
tratamentului şi după întreruperea administrării diclofenacului;
-metotrexatul: creşte toxicitatea hematologică când se administrează în doze mari şi la mai puţin de 24
ore înainte sau după diclofenac, prin deplasarea legării de proteinele plasmatice şi/sau diminuarea
clearance-ului renal.
Asocieri care necesită precauţii la utilizare:
-diuretice: risc de insuficienţă renală acută la bolnavi deshidrataţi, prin diminuarea filtrării
glomerulare. Este necesară hidratarea bolnavului şi urmărirea funcţiei renale la debutul tratamentului.
Asocieri de care se ţine cont:
-antihipertensive (β-blocante, captopril, lisinopril, diuretice): scad efectul antihipertensiv prin inhibiţia
prostaglandinelor vasodilatatoare;
-interferon α: risc de inhibiţie a acţiunii sale.
-mifepriston: AINS se administrează la 8- 12 ore după administrarea de mifepriston, deoarece AINS
reduce efectul acestuia.
-glicozide: administrarea concomitentă poate agrava insuficienţa cardiacă, reducând rata filtratului
glomerular şi crescând nivelul glicozidului în plasmă.
-antidiabetice orale: au fost raportate izolat efecte hipo- şi hiper- glicemice; se recomandă ajustarea
dozelor antidiabeticului.
-ciclosporină: cazuri de nefrotoxicitate au fost raportate după administrarea concomitentă de
ciclosporină şi AINS.
Paracetamol
Poate modifica valorile uricemiei determinate prin metoda acidului fosfotungstic şi valorile glicemiei
determinate prin metoda glucozoxidazei-peroxidazei.
4.6. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Se recomandă a se ţine cont de atenţionările generale privind utilizarea antiinflamatoarelor
nesteroidiene în timpul sarcinii. Acest medicament este contraindicat din luna a 6-a de sarcină datorită
riscului de toxicitate cardio-pulmonară (hipertensiune pulmonară cu închiderea prematură a canalului
arterial) şi renală la făt şi de prelungire a timpului de sângerare la mamă şi copil, la sfârşitul sarcinii.
Alăptarea
Diclofenacul se excretă în cantităţi foarte mici în lapte; nu se recomandă administrarea de Aceclofen
supozitoare în timpul alăptării.
4.7. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Aceclofen supozitoare influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Pacienţii trebuie avertizaţi despre o posibilă apariţie a unor senzaţii uşoare de ameţeală sau alte
tulburări la nivelul SNC, cazuri în care nu se recomandă conducerea vehiculelor sau folosirea
utilajelor.
4.8. Reacţii adverse
Frecvenţele reacţiilor adverse sunt clasificate astfel:
Foarte frecvente (≥1/10)
Frecvente (≥1/100 şi < 1/10)
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi < 1/100)
Rare (≥1/10000 şi < 1/1000)
Foarte rare (< 1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută: care nu poate fi estimată din datele disponibile
Tulburări hematologice şi limfatice: cu frecvenţă necunoscută: leucopenie, trombocitopenie (în
general asimptomatică, rar sângerări sau hematoame, scaune negre şi moi, sânge în urină şi fecale,
pete roşii pe tegumente), agranulocitoză, anemie hemolitică sau aplastică.
Tulburări ale sistemului imunitar: rar pot să apară reacţii alergice (erupţie cutanată tranzitorie,
parestezii sau prurit, dermatită), manifestări respiratorii (bronhospasm şi foarte rar reacţii anafilactice)
Tulburări ale sistemului nervos: foarte rar: cefalee, ameţeală, somnolenţă sau insomnie, rar-
parestezii, tulburări de memorie, dezorientare, anxietate, iritabilitate, depresie, tremurături, meningită
aseptică.
Tulburări cardio-vasculare: reacţiile adverse raportate în asociere cu tratamentul cu AINS au fost
edemul, hipertensiunea arterială şi insuficienţa cardiacă.
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează un risc crescut de apariţie a evenimentelor
trombotice arteriale (de exemplu: infarct miocardic şi accident vascular cerebral) asociate cu utilizarea
diclofenacului, în special în doze mari (150 mg zilnic) şi în tratamentul de lungă durată (vezi pct.4.3.
4.4. Contraindicaţii şi Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare.)
Tulburări gastro-intestinale: rare cazuri de ulcer gastro-duodenal, hemoragie digestivă sau perforaţie,
exacerbarea colitei ulcero-hemoragice, iritaţii locale sau agravarea bolii hemoroidale; cu frecvenţă
necunoscută: dureri epigastrice, greaţă, vărsături, diaree, crampe abdominale, dispepsie, flatulenţă,
anorexie;
Tulburări hepato-biliare: cu frecvenţă necunoscută: hepatită (icter conjunctival sau tegumentar),
creşterea nivelului transaminazelor
Tulburări renale şi ale căilor urinare: rar: colică renală (algie lombară apărută brusc), insuficienţă
renală (oligo-anurie), piurie sterilă, hematurie, nefrită, proteinurie şi necroză papilară. La doze mari şi
tratament prelungit paracetamolul poate produce afectarea funcţiei renale până la insuficienţă renală
cronică (nefropatie caracteristică analgezicelor), în special la persoanele cu afectarea preexistentă a
rinichiului.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:cu frecvenţă necunoscută: iritaţii rectale şi
anale.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9. Supradozaj
Cazurile de supradozaj au fost semnalate numai pentru formele orale de paracetamol. Intoxicaţia acută
se manifestă prin tulburări gastro-intestinale (diaree, pierderea apetitului, greaţă, vărsături, crampe sau
dureri abdominale), transpiraţii profuze. Simptomatologia poate să apară la 6-14 ore după ingestia
supradozei şi poate să dureze aproximativ 24 ore.
Dozele mai mari de 10 g la adulţi şi 150 mg/ kg corp la copii pot provoca citoliză hepatică cu necroză
hepatică ireversibilă. Simptomatologia apare după 24-48 ore de la ingestia medicamentului, devenind
mai gravă după 2-7 zile, odată cu instalarea insuficienţei hepatice.
În timp se dezvoltă encefalopatia hepatică (cu tulburări mintale, stare de confuzie, agitaţie, stupoare),
convulsii, deprimare respiratorie, comă, edem cerebral, tulburări de coagulare, hemoragie digestivă,
coagulare intravasculară diseminată, hipoglicemie, acidoză metabolică şi colaps cardio-vascular.
Odată cu leziunile toxice hepatice, paracetamolul poate produce necroză tubulară renală sau chiar
insuficienţă renală (oligo- anurie cu hematurie sau urini tulburi).
Supradozajul cu diclofenac nu prezintă un tablou clinic caracteristic; simptomele care pot să apară
sunt: cefalee, agitaţie motorie, iritabilitate, ameţeli, convulsii, dureri epigastrice, greaţă, vărsături,
diaree, hematemeză, tulburări ale funcţiei renale şi hepatice.
Tratamentul supradozajului se instituie urgent, chiar dacă manifestările sunt minore.
Pentru reducerea absorbţiei se va evacua conţinutul gastric prin provocarea de vărsături şi lavaj
gastric, folosindu-se soluţii cu cărbune activat; se administrează per os şi i. v. acetilcisteină.
Pentru accelerarea eliminării se foloseşte la nevoie hemodializa, hemoperfuzia sau dializa peritoneală.
Se monitorizează funcţiile hepatice (transaminazele), timpul de protrombină şi bilirubina; funcţiile
renale şi cardiace.
Tratamentul de susţinere trebuie să menţină echilibrul hidro-electrolitic şi glicemia şi la nevoie se
administrează fitomenadionă, plasmă şi factori ai coagulării.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1. Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiinflamatoare şi antireumatice; derivaţi ai acidului acetic şi substanţe
înrudite; diclofenac, combinaţii.
Cod ATC: M01A B55
Aceclofen supozitoare conţine diclofenac, un compus nesteroidian cu efecte antiinflamatorii,
analgezice şi antipiretice, determinând ameliorarea marcată a simptomatologiei şi paracetamol, care
contribuie prin efectul analgezic la diminuarea durerii pe timpul nopţii. Diclofenacul este un derivat al
acidului fenilpropionic şi este un puternic antiinflamator, antialgic şi antipiretic, inhibând sinteza
prostaglandinelor.
Paracetamolul, metabolit al fenacetinei este un derivat de paraaminofenol şi are un puternic efect
analgezic de tip central.
Diclofenacul face parte din grupa medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, acţionând ca
antireumatismal, analgezic şi antipiretic.
Acţiunea antiinflamatoare interesează predominant componenta congestiv-exudativă a procesului
inflamator. La acţiunea inflamatorie contribuie inhibarea migrării leucocitelor, deprimarea activităţii
hidrolazelor acide eliberate de lizozomi, ca şi împiedicarea sintezei, eliberării şi acţiunii unor factori
chimici locali, importanţi pentru generarea sau întreţinerea inflamaţiei: histamină, serotonină,
prostaglandine, bradikinină. Acţiunea analgezică este de intensitate moderată, având un mecanism
dublu: central, prin interferarea procesului de integrare talamică şi hipotalamică a senzaţiei dureroase
şi periferic, prin inhibarea inflamaţiei care generează sau întreţine durerea.
Paracetamolul prezintă acţiune analgezică şi antipiretică. Efectul analgezic este asemănător cu al
fenacetinei şi influenţează numai durerile de intensitate medie. Acţiunea antipiretică este apropiată de
cea a salicilaţilor, intervenind asupra centrilor termoreglatori ai SNC, determinând o pierdere mai
accentuată de căldură prin vasodilataţie cutanată.
Eficienţa tratamentului cu Aceclofen supozitoare se apreciază pe baza următoarelor date clinice:
ameliorarea durerii din afecţiunile inflamatorii şi anume, dureri reumatismale, nevralgice, dureri
dentare şi anumite forme de cefalee.
5.2. Proprietăţi farmacocinetice
Paracetamolul
Absorbţia:
Se face rapid şi aproape complet prin mucoasa rectală. Concentraţia plasmatică maximă se atinge după
2-3 ore de la administrare. Biodisponibilitatea pe cale rectală este comparabilă cu cea orală.
Distribuţia :
Se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 25%.
Substanţa se distribuie larg în organism, trece bariera feto- placentară, se excretă în laptele matern.
Metabolizarea:
Metabolizarea are loc în celula hepatică, 90- 95% prin glucurono- şi sulfo-conjugare.
Un metabolit intermediar, care se poate acumula în caz de supradozaj este hepatotoxic şi posibil
nefrotoxic.
Timpul de înjumătăţire plasmatică este de aproximativ 2- 3 ore. Nu se modifică în caz de insuficienţă
renală, dar poate fi prelungit în caz de supradozaj, în unele afecţiuni hepatice, la vârstnici şi la nou-
născuţi; la copii poate fi mai scăzut.
Durata acţiunii este de 3- 4 ore.
Eliminarea:
Epurarea se face prin metabolizare hepatică; prin urină se elimină sub formă de metaboliţi şi 3%
neschimbată.
Se poate elimina prin: hemodializă, hemoperfuzie, dializă peritoneală.
Diclofenacul :
Absorbţia:
Concentraţia plasmatică maximă este atinsă după 30 min şi este de 2 mg/ml;
Distribuţia:
Se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de 99,7%. Pătrunde în lichidul sinovial, unde
concentraţii maxime sunt măsurate după 2- 4 ore de la atingerea concentraţiei plasmatice maxime. T
1/2
este de 3- 6 ore.
Metabolizarea:
Se metabolizează prin glicoconjugare.
Eliminarea:
În jur de 60% este eliminată prin urină sub formă de metaboliţi şi mai puţin de 1% sub formă
nemodificată. Restul dozei se elimină sub formă de metaboliţi prin bilă. Dozele repetate de diclofenac
nu determină acumulare plasmatică.
Populaţii speciale:
În caz de insuficienţă renală severă, cu clearance- ul de creatinină mai mic de 10 ml/min, eliminarea
paracetomolului şi ai metaboliţilor săi este întârziată.
În cazul afectării hepatice, cinetica şi metabolizarea diclofenacului sunt aceleaşi ca la persoanele
sănătoase.
5.3. Date preclinice de siguranţă
Nu sunt disponibile.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1. Lista excipienţilor
Grăsime solidă.
6.2. Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3. Perioada de valabilitate
4 ani.
6.4. Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5. Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 folii termosudate din Al/PE a câte 3 supozitoare
Cutie cu 2 folii termosudate din Al/PE a câte 6 supozitoare
Cutie cu 1 folie termosudată din Al/PE cu 6 supozitoare
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6. Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Antibiotice SA
Str. Valea Lupului nr.1, 707410, Iaşi,
România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7222/2014/01-02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Decembrie 2014
10.DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie, 2024