Protoxid de azot medicinal SIAD gaz medicinal, lichefiat

Prospect Protoxid de azot medicinal SIAD gaz medicinal, lichefiat

Producator: 

Clasa ATC:

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 14188/2021/01-02-03-04 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Protoxid de azot medicinal SIAD gaz medicinal, lichefiat

2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ

Substanța activă este protoxid de azot 100 % v/v

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Gaz medicinal, lichefiat. Protoxidul de azot este un gaz incolor cu un miros dulceag.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicații terapeutice

Protoxidul de azot este indicat:

  • ca anestezic pentru inițierea anesteziei generale și pentru menținerea acesteia pe parcursul

operației, în combinație cu alte anestezice administrate intravenos sau inhalate

  • ca analgezic/sedativ în situații în care se dorește un debut rapid al efectului

Se poate utiliza la pacienți de toate vârstele.

4.2 Doze și mod de administrare

Protoxidul de azot poate fi administrat de către personalul medical instruit pentru a utiliza acest gaz

medicinal. Protoxidul de azot poate fi administrat doar atunci când este la îndemână echipament care

asigură o cale respiratorie liberă și posibilitatea de începere a resuscitării.

Protoxidul de azot trebuie să fie administrat prin inhalare, fie spontan sau prin ventilație controlată cu

echipament special și mască. Trebuie să fie administrat în asociere cu oxigen. Sistemul care furnizează

amestecul de protoxid de azot și oxigen trebuie să fie echipat cu sistem de monitorizare a conținutului

de oxigen și cu sistem de alarmă în cazul în care concentrația de oxigen scade sub 21%. Cantitatea de

gaz introdusă este reglementată în conformitate cu procentul de sedare/anestezie și cu timpul pentru

care este necesară deprimarea SNC.

Protoxidul de azot poate fi administrat doar în spații ventilate corespunzător și/sau cu dispozitive care

previn apariția unei concentrații excesive de protoxid de azot (vezi pct. 4.4).

Protoxidul de azot are efecte analgezice și sedative în funcție de doză și de efectul asupra funcțiilor

cognitive.

Analgezie/sedare

Inhalarea de protoxid de azot în concentrații de până la 50% provoacă analgezie/sedare, fără tulburarea

stării de conștiență și cu menținerea răpunsului la stimuli verbali.

Există dovezi ale faptului că pentru analgezie concentrația de 30% este eficientă în unele cazuri, în

general, concentrația suficientă este de 50% (concentrații mai mari, de exemplu 70% sunt utilizate în

anestezii/în anumite aplicații sedative).

În cazul utilizării acestor concentrații sunt menținute în siguranță respirația, circulația sangvină și

reflexul flexor.

Anestezie

Concentrațiile protoxidului de azot de 35-37% în amestec cu alte anestezice sunt utilizate pentru

anestezie, deoarece efectele protoxidului de azot în monoterapie pentru inducerea anesteziei sunt

foarte slabe.

Protoxidul de azot are interacțiuni care crează dependență în asociere cu cei mai mulți anestezici

(vezi pct. 4.5).

De obicei este utilizat cu oxigen în proporție de 1 măsură de oxigen și 2 măsuri de protoxid de azot.

Astfel, se generează amestecul de 66% protoxid de azot/33% oxigen care este transmis prin

dispozitivul de inhalare a anestezicului pentru chirurgie. Concentrația minimă alveolară a protoxidului

de azot (MAC) este de aproximativ 104%, 66% protoxid de azot este echivalentul a aproximativ 63%

MAC.

Efectele protoxidului de azot nu depind, în general, de vârstă, dar, în interacțiune cu alți anestezici,

efectul este diferit în funcție de vârstă.

Protoxidul de azot nu trebuie să fie administrat în concentrații mai mari de 70%-75%, deoarece în

acest caz nu se poate asigura cantitatea necesară de oxigen. Este necesar să se ofere cantitatea eficientă

de oxigen pacienților cu oxigenare scăzută.

4.3 Contraindicații

Protoxidul de azot este contraindicat:

 pacienților cu semne de hipertensiune intracraniană

 pacienților inconștienți

 pacienților cu pneumotorax evident sau suspecți de pneumotorax

 pacienților bolnavi cu suspiciunea de acumulări de gaze în cavități – ileus, sinuzite

 în caz de hipertensiune pulmonară

 pacienților cu deficiență de vitamina B12

 pacienților cu traumatism cranian cu stare de inconștiență

 în caz de rănire maxilo-facială

 în cazul bolii Caisson

 indivizilor cu semne severe de confuzie

 în terapie curentă cu metotrexat.

4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare

Atenționări speciale

Ȋn mediul de lucru trebuie să fie păstrată cea mai scăzută concentrație de protoxid de azot care

corespunde reglementărilor la nivel local.

În prezent nu se poate stabili o corelare cauzală clară între expunerea la concentrații reduse de protoxid

de azot și riscul pe care îl prezintă pentru sănătatea cadrelor medicale. Nu se poate exclude faptul că

expunerea cronică la concentrații reduse de protoxid de azot în încăperi care sunt slab ventilate poate

avea legătură cu numărul crescut de boli maligne, anumite boli cronice și fertilitate redusă.

Sălile de operații în care se utilizează deseori protoxid de azot trebuie să fie dotate cu sistem de

ventilare sau sistem pentru evacuarea gazelor în exces, ceea ce permite menținerea concentrației de

protoxid de azot sub limitele reglementărilor naționale în mediul de lucru.

Protoxidul de azot poate fi administrat doar atunci când există posibilitatea de a-l asocia cu oxigen și

în prezența personalului calificat și instruit pentru a acorda primul ajutor.

Precauții speciale de utilizare

S-a demonstrat experimental faptul că protoxidul de azot are efecte ușor deprimante asupra

contracțiilor miocardului care sunt compensate de ușoara creștere a stimulării cardiace simpatice,

astfel încât influența asupra funcțiilor circulatorii nu este observată. Totuși, protoxidul de azot trebuie

să se administreze cu precauție pacienților cu insuficiență cardiacă sau disfuncții cardiace severe.

Protoxidul de azot nu ar trebui să fie utilizat pe termen lung, de ex. ca sedativ în secții de terapie.

Analizați cu atenție administrarea pe termen lung mai mult de 6 ore, datorită efectului inhibitor asupra

metabolismului vitaminei B12/acidului folic.

Protoxidul de azot poate cauza pierderea reflexelor laringiene și pierderea cunoștinței în concentrații

mai mari (> 50%). Deseori duce la stări de inconștiență, iar la concentrații mai mari de 60-70% există

un risc crescut de afecțiune a reflexelor laringiene.

Protoxidul de azot nu ar trebui să fie utilizat prin mască în timpul operațiilor cu laser datorită riscului

de ardere explozivă.

În cazul în care apare cianoza în timpul anesteziei, se recomandă să se oprească administrarea de

protoxid de azot și, în cazul în care cianoza nu scade, este necesar să se realizeze ventilația controlată a

pacientului.

După anestezia generală poate apărea riscul de hipoxemie, ceea ce înseamnă un procent ridicat de

protoxid de azot. Este necesar să se monitorizeze funcțiile respiratorii (apnee, dispnee) și semnele de

intoxicație. Atât timp cât pacientul nu este complet recuperat, dacă este necesar, se administrează

100% oxigen și se realizează ventilația controlată. Trebuie să fie măsurată concentrația de oxigen

inhalat. Se recomandă, de asemenea, să se monitorizeze saturația sângelui arterial cu oxigen

(pulsoximetrie).

Protoxidul de azot induce creșterea presiunii în urechea medie.

4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune

Anestezice generale, sedative, analgezice

Protoxidul de azot în asociere cu alte anestezice inhalate își reduce MAC, crește astfel efectul acestuia

și reduce mult cantitatea dozei necesare. Mărește, de asemenea, efectul anestezicului intravenos, al

medicamentelor sedative și al analgezicelor, și duce astfel la reducerea dozelor acestora.

Anestezicele locale

N O acționează ca sinergist în efectul analgezic al anestezicului local utilizat pentru anestezii locale

ale mandibulei și, de asemenea, în cazul anesteziei subarahnoide.

Metotrexat

N O acționează ca sinergist în metabolismul acidului folic. Experimentele realizate la animale au

demonstrat faptul că efectele chimioterapeutice ale metotrexatului sunt amplificate în egală măsură cu

toxicitatea sa.

N O este sinegist pentru miorelaxantele nedepolarizante.

4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea

Sarcina

Protoxidul de azot poate interfera cu metabolismul acidului folic (vezi pct. 4.4).

Studiile la animale demonstrează efectul teratogen atunci când protoxidul de azot este administrat în

concentrații ridicate sau pe termen lung la începutul sarcinii.

Efectul teratogen nu a fost niciodată observat la om. Nu există suficiente date epidemiologice pentru

evaluarea potențialei influențe dăunătoare asupra dezvoltării embrio-fetale. De aceea, nu este

recomandat să se utilizeze protoxid de azot în timpul primelor două trimestre de sarcină. Poate fi

utilizat în siguranță în timpul travaliului. Datorită faptului că protoxidul de azot trece prin placentă, se

recomandă să se oprească la timp administrarea înainte de naștere pentru a evita riscul de hipoxie sau

întârzierea plânsului la noii născuți.

Alăptarea

Protoxidul de azot poate fi utilizat în timpul alăptării.

Fertilitatea

Nu există date referitoare la efectul asupra oamenilor în ceea ce privește influența protoxidului de azot

asupra fertilității. Potențialul risc de afectare a fertilității asociat cu expunerea cronică la locul de

muncă nu poate fi exclus (vezi pct. 4.4).

4.7 Efecte asupra capacității de a conduce autovehicule și de a folosi utilaje

Protozidul de azot are efecte supra funcțiilor cognitive și psihomotorii.

Protoxidul de azot este rapid eliminat din corp după inhalare şi reacţiile adverse psihometrice sunt rar

evidente la 20 de minute după administrare.

Când se foloseşte protoxidul de azot ca analgezic sau sedativ unic, nu se recomandă conducerea

autovehiculelor sau folosirea unor utilaje pentru cel puţin 30 de minute după administrarea de protoxid

de azot şi până când abilitățile pacientului nu sunt evaluate de medicul curant.

Nu se recomandă să se conducă autovehicule după anestezia cu protoxid de azot timp de 24 de ore de

la administrare.

4.8 Reacții adverse

Lista tabelară a reacțiilor adverse

Frecvențele sunt definite ca: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1>

(≥1/1000 şi <1>

fi estimate din datele disponibile).

Sistem organe Frecvență

implicat

Foarte Frecvente Mai puțin Rare Foarte Necunoscute

frecvente (≥ 1/100 frecvente (≥ 1/10 000 rare

(≥ 1/10) până la (≥ 1/1 000 până la < (până la

< 1/10) până la 1/1000) <

< 1/100) 1/10 000)

Tulburări Saturația Anemie

hematologice și oxigenului megaloblastică;

ale sistemului scăzută la granulocitopenie*

limfatic copii

Tulburări Euforie; Dependență

psihiatrice disforie;

amețeală sau

slăbiciune

Tulburări ale Mielopatie; Atacuri de

sistemului polineuropatie; apoplexie

nervos presiune generalizate;

intracraniană mieloneuropatie;

sporită; crampe; neuropatie;

dureri de cap degenerarea

subacută a

cordului

Tulburări ale Senzație de

urechii și presiune în

labirintului urechea

mediană

Afecțiuni Aritmii;

cardiace bradicardie;

hipertensiune

pulmonară,

hipotensiune

arterială la nou-

născuți;

hipoxie difuză**

Tulburări Apnee;

respiratorii, bronhospasm

toracice și

mediastinale

Tulburări Greață, Flatulență

gastrointestinale vomitare

* În cazul aplicării peste 24 de ore

** imediat după terminarea inhalării cu protoxid de azot

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului

naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Protoxidul de azot trebuie să fie mereu folosit în asociere cu o cantitate suficientă de oxigen astfel

încât să asigure o oxigenare suficientă a organismului. Echipamentele de administrare trebuie să

permită concentraţii de oxigen de peste 21%.

Inhalarea în exces de protoxid de azot va duce la hipoxemie şi comă.

În caz de hipoxemie determinată de concentrația ridicată de protoxid de azot, concentrația de protoxid

de azot ar trebui să fie redusă sau întreruptă. Proporția de oxigen ar trebui să fie mărită și administrată

până când pacientul îndeplineşte criteriile de oxigenare corespunzătoare.

5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăți farmacodinamice

Grupul farmacoterapeutic: Anestezic general; Alte anestezice generale,; codul ATC: N01AX13

Protoxidul de azot prezintă efecte directe și indirecte ale multor sisteme neurotransmițătoare de la

nivel cerebral și al măduvii spinării (de exemplu receptori opioizi endogeni, receptori GABA sau

transmisia de noradrenalină). S-a demonstrat faptul că efectul analgezic al protoxidului de azot este

influențat de adrenoceptori α subtip α . Totuși, nu se cunosc mecanismele farmacologice exacte ale

2A

analgeziei protoxidului de azot.

Efectul anestezic al N O este în strânsă legătură cu impactul similar al altor substanțe inhibitoare,

inclusiv anestezicele generale cu activarea receptorilor GABA , și susținerea funcției mediatorului

A

GABA (acidul gamma-aminobutiric) și cu blocarea receptorului de nicotină care reglează eliberarea

neurotransmițătorului la nivelul SNC.

Intensitatea efectului analgezic depinde de condiția psihică a pacientului. Efectul asupra funcțiilor de

percepție și cognitive depinde de doza de protoxid de azot administrată.

Inhalarea de concentrații de N O de până la 50-60% prezintă efecte analgezice și cognitive crescute.

Inhalarea unei concentrații de N O de 50% nu prezintă un efect anestezic pronunțat. Acest lucru

determină analgezie și inhibarea stării de conștiență; pacientul se relaxează.

Concentrațiile de până la 60-70 % determină o anestezie slabă și pierderea stării de conştienţă, lipsa de

răspuns la stimuli verbali.

Când se asociază cu alte anestezice sau analgezice, protoxidul de azot provoacă o anestezie mai

profundă.

5.2 Proprietăți farmacocinetice

Administrarea de protoxid de azot se face prin inhalare și absorbția sa depinde de gradientul de

presiune dintre aerul inhalat şi sângele care trece prin alveolele ventilate. Distribuţia în ţesuturile

organismului depinde de solubilitatea sa, care este stabilită de coeficientul de distribuţie în ţesuturi.

N O penetrează rapid barierele datorită moleculelor sale de dimensiuni mici și a solubilității în

grăsimi. De asemenea, penetrează rapid în plămâni și alte țesuturi. Absorbția de către membrana

mucoasei nazale și căile respiratorii se face prin difuzia determinată de diviziunea coeficientului

sânge/aer. Depinde, de asemenea, de perfuzie (fluxul sangvin), schimbul între sistemul arterial și cel

venos și secreția de mucus. Coeficientul de difuzie depinde de gradientul concentrației, și duce la o

stare de echilibru în timp de 5-15 minute. Concentrația de N O în alveolele pulmonare depinde de

concentrația din amestecul cu O inhalat. Concentrația crescută de N O inhalat crește disponibilitatea

2 2

sa în alveole. N O – gaz inert care nu este ionizat, nu se leagă de proteinele din plasmă, nu este

metabolizat. După terminarea expunerii la protoxid de azot, concentrația de N O din sânge scade rapid

  • timpul de înjumătățire al eliminării biologice (T ) este de aproximativ 1 minut.

1/2

N O este eliminat prin plămâni, într-o cantitate mică prin piele, nu depinde de durata de expunere,

depinde de ventilație. Datorită solubilităţii sale mici în sânge, precum şi în alte ţesuturi, atât absorbţia,

precum şi eliminarea sunt rapide, relativ mai rapide decât pentru alte anestezice inhalatorii.

5.3 Date preclinice de siguranță

Datele preclinice de siguranță privind protoxidul de azot au la bază studiile farmacologice publicate

referitoare la siguranța și toxicitatea după administrarea repetată, genotoxicitatea, evaluarea

carcinogenității și toxicitatea reproductivă. Expunerea continuă pe termen lung la protoxid de azot

15% – 50% poate determina, datorită tulburării de metabolizare a acidului folic, embriopatie,

neuropatie, tulburări hematologice și imunomodulare la oameni.

Deși doza ridicată de N O este teratogenă la șobolan, acest tip de toxicitate nu a fost dovedită la

persoanele expuse la dozele terapeutice.

N O nu are efect mutagen și carcinogen în condițiile date.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienților

Niciunul.

6.2 Incompatibilități

Protoxid de azot medicinal SIAD, gaz inhalant, poate fi administrat în asociere cu aer, oxigen

medicinal și agenți inhalanți halogeni.

Protoxid de azot medicinal SIAD întreține arderea și provoacă arderi intense ale țesăturilor, inclusiv a

altor materiale, care sunt de obicei ignifuge în atmosferă. Este foarte periculos în prezența uleiurilor,

lubrifianților, a substanțelor bituminoase și a multor materiale plastice.

Ca și în cazul multor gaze anestezice, protoxidul de azot necesită o ventilare adecvată a încăperilor în

care este utilizat. În general, specialiștii care utilizează protoxidul de azot sunt instruiți să evite

inhalarea directă a aerului expirat de pacienți, în cazul în care sunt expuși pentru perioade lungi de

timp.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani.

6.4 Precauții speciale pentru păstrare

Sunt recomandate temperaturi de -20 până la +40°C pentru depozitare pe termen lung. Buteliile pot fi

expuse pentru o scurtă perioadă de timp la temperaturi de până la +60 °C.

Păstrați buteliile de gaz în încăperi ventilate corespunzător care sunt concepute pentru a fi camere de

depozitare a gazelor medicinale.

Buteliile de gaz ar trebui să fie depozitate sub un acoperiș, protejate de efectele atmosferice și de vânt,

păstrate uscate și curate, lipsite de materiale inflamabile.

Ar trebui să fie luate măsuri de siguranță pentru a preveni vibrațiile și căderea.

Buteliile de gaz care conțin tipuri diferite de gaze trebuie să fie păstrate separat. Buteliile goale și cele

pline trebuie să fie păstrate separat.

Transportarea gazului îmbuteliat

Buteliile de gaz trebuie să fie transportate cu ajutorul unor materiale adecvate care să le protejeze de

impact periculos și cădere și care să le mențină în poziție verticală.

6.5 Natura și conținutul ambalajului

Recipienți și robineți (inclusiv materialul)

Volumul de

protoxid de azot

Capacitatea Tipul și materialul Materialul butelieiGreutatea de în [litri] la

buteliei/bateriei în robinetului încărcare în [kg] presiunea de 1

[litri] de apă bar și la

temperatura de

15 °C

10 Robinet din alamă oțel 7,5 4050

cromată

40 Robinet din alamă oțel 30 16200

cromată

50 Robinet din alamă oțel 37,5 20250

cromată

Grup de butelii Robinet din alamă Oțel, 600 324000

(Baterie) cromată interconexiune de

16 x 50 l butelii prin țeavă

(800 l) inoxidabilă

Atenție: robinetul are un filet de G3/8´´.

Marcare prin culoare

Corpul buteliei este vopsit în culoare albă, iar gulerul buteliei în culoarea albastră

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauții speciale de eliminare a reziduurilor și manipulare

Instrucțiuni de utilizare/manipulare Protoxid de azot medicinal SIAD

Aspecte generale

Nu utilizați niciodată lubrifianți, uleiuri sau substanțe similare pentru lubrifierea unui robinet blocat

sau dacă este dificil să fixați dispozitivul de administrare. Atingeți robinetul si conexiunile aparținând

acestuia cu mâinile curate și degresate (de exemplu nu utilizați cremă de mâini).

Pregătirea pentru utilizare

Folosiţi numai dispozitive de administrare special concepute pentru protoxidul de azot medicinal.

Verificaţi dacă placa de conexiune este curată și dacă inelul de etanșare sau garnitura inelară la locul

de fixare este în stare bună de funcţionare.

Robinetul nu trebuie să fie deschis în mod violent.

Verificaţi dacă există scurgeri, urmând instrucţiunile care însoţesc regulatorul. Nu încercaţi să

eliminați scurgerea de la robinet sau de la orice alt dispozitiv prin altă metodă decât să schimbaţi inelul

de etanșare sau garnitura inelară.

În cazul unei scurgeri, închideți robinetul și decuplați regulatorul.

Utilizarea buteliilor

Se interzice fumatul și utilizarea flăcărilor deschise în spațiul în care se utilizează terapia cu protoxid

de azot.

Gazele medicinale trebuie folosite numai în scopuri medicale.

Buteliile de gaz trebuie să fie bine fixate (de exemplu cu un lanț) pentru a evita căderea.

Nu goliți complet butelia pentru a o proteja împotriva contaminărilor. Păstrați o presiune reziduală de

3-5 bari în butelie.

Instrucțiuni de eliminare

Atunci când butelia de gaz este goală, nu o aruncați la gunoi. Buteliile de gaz goale vor fi colectate de

furnizor.

7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚǍ

SIAD ROMANIA S.R.L., România

Str. Drumul Osiei, Nr. 75-79, Sector 6, 062395, București

România

8. NUMĂRUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚǍ

14188/2021/01-04

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: Noiembrie 2021

10. DATA REVIZUIRII TEXTUL

Noiembrie 2021

Cuprins RCP Protoxid de azot medicinal SIAD gaz medicinal, lichefiat

Alte medicamente din aceeasi clasa ATC

NIONTIX 100% gaz medicinal lichefiat

Protoxid de azot SOL 100 % gaz medicinal lichefiat

Protoxid de azot Messer 100% gaz medicinal lichefiat

Informație medicală cu scop educațional

Informațiile prezentate pe acest site au scop informativ și educațional și sunt bazate pe documentația oficială publicată de autoritățile competente. Conținutul este structurat pentru a facilita înțelegerea informațiilor despre medicamente, fără a înlocui recomandarea unui medic sau farmacist.

Informațiile provin din surse publice oficiale (precum ANMDMR, EMA și documentația aferentă) și reflectă datele disponibile la momentul publicării. Pentru cele mai recente actualizări, este recomandată consultarea sursei oficiale sau a unui profesionist din domeniul sănătății.

Nu utilizați aceste informații pentru autodiagnostic sau automedicație. Orice decizie privind diagnosticul, tratamentul sau utilizarea unui medicament trebuie luată împreună cu un medic sau farmacist autorizat.