CALYPSOL 50 mg/ml soluţie injectabilă

Prospect CALYPSOL 50 mg/ml soluţie injectabilă

Producator: Gedeon Richter România S.A.

Clasa ATC: alte anestezice generale, codul ATC: N01AX03

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6439/2014/01 Anexa 2

Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

CALYPSOL 50 mg/ml soluţie injectabilă

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare flacon a 10 ml soluţie injectabilă conţine ketamină 500 mg sub formă de clorhidrat de ketamină

576,7 mg.

Excipient cu efect cunoscut: 1 ml soluţie injectabilǎ conţine sodiu 1,6 mg (sub formǎ de clorurǎ de

sodiu).

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă.

Soluţie limpede, incoloră, fără particule vizibile.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Administrarea ketaminei este indicată la copii și la adulți.

Ca agent anestezic unic recomandat în intervenţiile chirurgicale şi procedurile diagnostice de scurtă

durată. Pentru inducerea şi menţinerea anesteziei.

În doze mici poate fi asociat cu alte medicamente (în special cu benzodiazepină) utilizate în anestezie.

Poate fi asociat cu oricare altă metodă de anestezie locală.

Indicaţii speciale în care ketamina este indicată în monoterapie sau în asociere:

• intervenţii deosebit de dureroase (de exemplu schimbarea pansamentului la pacienţii cu arsuri);
• proceduri neurodiagnostice ( cum ar fi pneumoencefalograma, ventriculograma, mielograma);
• endoscopie;
• anumite intervenţii oftalmologice;
• intervenţii chirurgicale şi proceduri diagnostice asupra dinţilor, gurii sau gâtului;
• intervenţii otorinolaringologice;
• intervenţii ginecologice extraperitoneale;
• intervenţii asociate inducerii travaliului şi cezariană;
• intervenţii în ortopedie şi traumatologie;
• anestezia la pacienţi cu hipotensiune arterială şi stare de şoc, având în vedere efectele cardio-

respiratorii ale ketaminei;

• când se recomandă administrarea intramusculară (de exemplu la copii).

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Similar altor anestezice generale, răspunsul individual la Calypsol este diferit în funcţie de doză, calea de

administrare şi vârsta pacientului; de aceea nu au putut fi stabilite recomandări exacte cu privire la dozaj.

În asociere, doza de ketamină trebuie redusă.

Administrare intravenoasă

Doza iniţială de Calypsol administrată intravenos este de 0,7-2 mg/kg, care asigură anestezie chirurgicală

corespunzătoare timp de 5 până la 10 minute în aproximativ 30 secunde după administrare (la pacienţii

cu risc înalt, în stare de şoc sau vârstnici doza recomandată este de 0,5 mg/kg).

Administrare intramusculară

Doza iniţială este de 4-8 mg/kg, care asigură anestezie chirurgicală corespunzătoare timp de

12-25 minute, la câteva minute după administrare.

Administrare intravenoasă în perfuzie

500 mg ketamină + 500 ml perfuzie de glucoză sau clorură de sodiu: doza iniţială recomandată este

2-6 mg/kg/oră.

Menţinerea anesteziei

În caz de necesitate, jumătate din doza iniţială sau doza iniţială poate fi administrată repetat

intramuscular sau intravenos. Insuficienţa anesteziei poate fi indicată de nistagmus, mişcare ca răspuns la

stimulare. Anestezia se menţine prin administrarea de doze suplimentare de Calypsol.

Mişcări involuntare şi tonico-clonice ale extremităţilor pot apărea în timpul anesteziei. Aceste mişcări

nu înseamnă un nivel superficial al anesteziei şi nu sunt indicatoare ale necesităţii unor doze

suplimentare de anestezic.

4.3 Contraindicaţii

• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
• Ketamina este contraindicată la persoanele a căror hipertensiune arterială este severă sau slab

controlată (TA>180/100 mmHg în repaus) şi la persoanele la care o creştere a tensiunii arteriale ar

constitui un pericol grav (cum ar fi: insuficienţă cardiacă, tulburare cardiovasculară severă,

traumatism cerebral, masă sau hemoragie intracraniană, accident vascular cerebral).

• Preeclampsie, eclampsie.
• Hipertiroidie netratată sau tratată inadecvat.
• Antecedente de convulsii; tulburări psihice (schizofrenie, psihoză acută).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

• Ketamina trebuie administrată de către sau sub supravegherea atentă a unui medic cu experienţă,

familiar cu modul de utilizare a anestezicelor.

• Similar altor anestezice generale, echipamentele de reanimare trebuie să fie disponibile pe

parcursul administrării şi utilizării de ketamină soluţie injectabilă.

• Ketamina trebuie administrată cu precauţie, după evaluarea raportului risc/beneficiu: timp de 6

luni după angină instabilă sau infarct miocardic, în caz de presiune intracraniană crescută,

glaucom sau traumatism ocular cu penetrare.

• Doza intravenoasă trebuie administrată lent, în interval de un minut. Administrarea rapidă poate

duce la deprimare respiratorie tranzitorie şi creştere semnificativă a tensiunii arteriale.

• La pacienţii cu hipertensiune arterială sau insuficienţă cardiacă congestivă este necesară

monitorizarea continuă a funcţiei cardiace.

• Deoarece reflexele faringiene şi laringiene rămân, de obicei, active, trebuie evitată stimularea

mecanică a faringelui atunci când ketamina este utilizată în monoterapie. În cazul procedurilor

chirurgicale sau diagnostice la nivelul faringelui, laringelui sau arborelui bronşic, ketamina trebuie

administrată în asociere cu miorelaxante şi cu controlul minuţios al respiraţiei.

• În intervenţiile chirurgicale ce implică şi căile durerii viscerale, ketamina trebuie suplimentată cu

un alt medicament analgezic.

• În procedurile obstetricale care necesită relaxarea totală a musculaturii uterine, ketamina nu

trebuie administrată în monoterapie.

• În proceduri diagnostice sau terapeutice la nivelul ochiului, este recomandată administrarea

concomitentă a anestezicelor locale.

• Ketamina trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii intoxicaţi cu alcool.
• În timpul perioadei de recuperare poate apărea fenomenul de delir. Administrarea

benzodiazepinelor şi reducerea la minim a stimulării verbale, tactile sau vizuale a pacientului în

această perioadă poate reduce incidenţa acestor reacţii. Aceasta nu exclude monitorizarea indicilor

vitali.

• La administrarea ketaminei în condiţii de ambulatoriu, pacientul nu poate fi eliberat decât după

recuperarea completă din anestezie şi să fie însoţit de un adult responsabil.

• Utilizarea pe termen lung

La pacienţii la care s-a administrat ketamină un timp îndelungat au fost raportate cazuri de cistită,

inclusiv cistită hemoragică, afectare renală acută, hidronefroză și tulburări uretrale, în special în

contextul abuzului de ketamină. (Aceste reacţii adverse apar la pacienţii la care se administrează

tratament cu ketamină un timp îndelungat, după o perioadă cuprinsă între o lună până la câţiva

ani).

A fost raportată și hepatotoxicitatea la pacienții cu utilizare prelungită (>3 zile).

Administrarea ketaminei pe termen lung nu este nici indicată, nici recomandată.

• Abuz medicamentos și dependență

S-a raportat utilizarea ketaminei ca drog de abuz. Rapoartele sugerează că aceasta produce o

varietate de simptome care includ, fără limitare, flashback, halucinații, disforie, anxietate,

insomnie sau dezorientare. Au fost raportate și reacții adverse: vezi „Utilizarea pe termen lung”.

Pot apărea dependența și toleranța la ketamină la pacienții cu antecedente de abuz medicamentos

sau dependență. Ca urmare, ketamina trebuie prescrisă și administrată cu prudență.

În cazul utilizării ilicite de către consumatorii de derivaţi impuri farmaceutic ai ketaminei, a fost

observată apariţia: simptomelor la nivelul tractului urinar inferior, disfuncţiei vezicii urinare,

cistitei, hidronefrozei uni- sau bilaterale, simptomelor la nivelul tractului gastro-intestinal superior,

în special după utilizarea prin inhalare, precum şi a disfuncţiei hepatice, colestazei, dilatării

arborelui biliar sau chiar dezvoltarea cirozei hepatice. Aceste tulburări urinare, gastro-intestinale şi

hepatice au fost observate în timpul utilizării cronice sau repetate a ketaminei. Toate modificările

pot dispărea după oprirea administrării de ketamină şi derivaţi ai acesteia cumpărate pe stradă.

• Acest medicament conţine sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu

conţine sodiu”.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Timpul de trezire se poate prelungi în cazul în care Calypsol se administrează concomitent cu

barbiturice și/sau narcotice. Ketamina este incompatibilă cu barbituricele și diazepamul deoarece pot

precipita. Prin urmare ele nu trebuie amestecate în același flacon sau aceeași seringă.

Ketamina poate potența efectul blocant neuromuscular al tubocurarinei și atracuriumului putând să

producă inclusiv depresie respiratorie și apnee.

Folosirea anestezicelor halogenate concomitent cu ketamina poate prelungi timpul de înjumătățire al

ketaminei și poate întârzia trezirea după anestezie. Folosirea concomitentă a ketaminei (mai ales la

administrarea rapidă a unor doze mari) cu anestezice halogenate poate crește riscul de apariție a

bradicardiei, hipotensiunii și scăderea ejecției cardiace.

Folosirea ketaminei cu alte depresive ale sistemului nervos central (SNC) (ex. etanol, fenotiazine,

sedative blocante H1 sau musculo-relaxante) poate potența depresia SNC și/sau poate crește riscul de

apariție a depresiei respiratorii. Reducerea dozelor de ketamină poate fi necesară atunci când este

administrată concomitent cu anxiolitice, sedative și hipnotice.

Ketamina poate antagoniza efectul hipnotic al tiopentalului.

Pacienții care iau homoni tiroidieni au un risc crescut de apariție a tahicardiei și hipertensiunii arteriale

atunci când li se administrează ketamină.

Utilizarea concomitentă de agenți antihipertensivi și ketamină crește riscul de apariție a hipotensiunii

arteriale.

Când teofilina și ketamina sunt administrate concomitent se observă o scădere a pragului convulsivant

semnificativă clinic. În mod imprevizibil au fost raportate convulsii la administrarea concomitentă a

acestor agenți.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Studiile efectuate la animale au demonstrat toxicitate asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3).

Ketamina trece prin placentă. Acest lucru trebuie avut în vedere în timpul procedurilor obstetricale

operative efectuate în timpul sarcinii. Nu au fost efectuate studii clinice controlate privind utilizarea în

timpul sarcinii. Utilizarea în timpul sarcinii nu a fost stabilită, iar o astfel de utilizare nu este

recomandată, cu excepția administrării în timpul intervenției chirurgicale pentru naștere abdominală sau

de naștere vaginală.

Unii nou-născuți expuși la ketamină administrată mamei intravenos în doze mai mari de 1,5 mg/kgc în

timpul travaliului au prezentat depresie respiratorie și scor APGAR mic, necesitând resuscitare. Creșteri

importante ale tensiunii arteriale la mamă și a tonusului uterin au fost observate la administrarea

intravenoasă a unor doze mai mari de 2 mg/kgc.

Nu există date cu privire la injectarea intramusculară sau la perfuzia de menținere cu ketamină la

populația de gravide, prin urmare nu pot fi făcute recomandări. Date disponibile sunt prezentate la pct.

5.2.

Alăptarea

Siguranţa folosirii ketaminei în timpul alăptării nu a fost stabilită, prin urmare nu este recomandată.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Timp de 24 de ore după administrarea ketaminei în monoterapie este contraindicată conducerea

vehiculelor, folosirea utilajelor sau efectuarea de activităţi periculoase.

4.8 Reacţii adverse

Au fost raportate următoarele reacții adverse:

Clasificare MedDRA pe aparate, FrecvențㆠReacții adverse

sisteme şi organe

Tulburări ale sistemului imunitar Rare Reacții anafilactice*

Tulburări metabolice și de nutriție Mai puțin frecvente Anorexie

Tulburări psihice Frecvente Halucinații, Vise anormale, Coșmaruri,

Confuzie, Agitație, Comportament

anormal

Mai puțin frecvente Anxietate

Rare Delir*, Flashback*, Disforie*, Insomnie,

Dezorientare*

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Nistagmus, Hipertonie, Mișcări tonico-

clonice

Tulburări oculare Frecvente Diplopie

Cu frecvență Creștere a presiunii intraoculare

necunoscută

Tulburări cardiace Frecvente Creștere a tensiunii arteriale, Creștere a

frecvenței cardiace

Mai puțin frecvente Bradicardie, Aritmii

Tulburări vasculare Mai puțin frecvente Hipotensiunearterială

Tulburări respiratorii, toracice și Frecvente Creșterea frecvenței respiratorii

mediastinale Mai puțin frecvente Depresie respiratorie, Laringospasm

Rare Tulburare obstructivă a căilor

respiratorii*, Apnee*

Tulburări gastro-intestinale Frecvente Greață, Vărsături

Rare Sialoree*

Tulburări hepatobiliare Cu frecvență Anomalii ale testelor funcționale

necunoscută hepatice

Afecțiuni cutanate și ale țesutului Frecvente Eritem, Erupție cutanată tranzitorie

subcutanat morbiliformă

Tulburări renale și ale căilor Rare Cistită*, Cistită hemoragică*

urinare

Tulburări generale și la nivelul Mai puțin frecvente Dureri la locul de injectare, Erupție

locului de administrare cutanată tranzitorie la locul de injectare

† Frecvente (≥1/100 și <1>

<1>

* Frecvența estimată a RA este obținută din datele de după punerea pe piață

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului

naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

4.9 Supradozaj

Ketamina are un indice terapeutic larg.

Ca urmare a administrării intravenoase a unor doze mari sau a administrării prea rapide a ketaminei

poate să apară deprimare respiratorie sau apnee.

Trebuie efectuată susţinerea mecanică a respiraţiei până la restabilirea adecvată a respiraţiei spontane.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: alte anestezice generale, codul ATC: N01AX03

Ketamina este un agent anestezic general care induce o stare de anestezie caracterizată prin analgezie

profundă. Ketamina produce o aşa-numită „anestezie disociativă”, care se descrie ca o disociaţie

funcţională între sistemele talo-neocortical şi limbic.

Acţiunea analgezică a ketaminei se dezvoltă chiar şi la doze subdisociative şi durează mai mult decât

anestezia în sine. Acţiunea sedativă şi hipnotică a ketaminei este mai puţin pronunţată. Are acţiune

anestezică locală în măduva spinării şi nervii periferici.

În timpul administrării ketaminei, tonusul muscular rămâne neschimbat sau se poate intensifica; de

aceea, reflexele de apărare nu sunt afectate. Nu se reduce pragul convulsivant.

În cazul respiraţiei spontane poate creşte presiunea intracraniană, care poate fi prevenită prin respiraţie

artificială corespunzătoare.

Deoarece ketamina determină simpaticotonie, în timpul utilizării sale cresc tensiunea arterială şi

frecvenţa contracţiilor cardiace; odată cu creşterea circulaţiei coronariene în miocard creşte necesitatea

de oxigen.

Ketamina are efect inotrop negativ şi acţiune antiaritmică (efect cardiac direct). Datorită acţiunii

antagoniste rezistenţa vasculară periferică nu se modifică.

După administrarea ketaminei se înregistrează hiperventilaţie semnificativă, fără devieri semnificative

ale indicilor gazelor în sânge.

Ketamina relaxează musculatura bronhiilor.

Ketamina nu are niciun efect asupra metabolismului, ficatului, rinichilor, sistemului endocrin, tractului

gastro-intestinal şi asupra coagulabilităţii sângelui.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Ketamina este liposolubilă. Concentraţia plasmatică maximă a ketaminei se atinge în primul minut după

administrarea intravenoasă. Concentraţia plasmatică maximă a ketaminei se atinge peste 20 (5-30)

minute după administrarea intramusculară. După administrarea intramusculară, biodisponibilitatea este

de 93%.

Ketamina se leagă de proteină în proporţie de 47%. Faza iniţială (faza alfa) are o durată de aproximativ

45 de minute, cu un timp de înjumătăţire (T ) de 10-15 minute. Această primă fază corespunde

1/2

efectului anestezic al ketaminei. Ketamina este distribuită rapid în ţesuturile bine vascularizate (de

exemplu în creier).

Concentraţia ketaminei în ţesuturi corespunde modelului bifazic deschis.

Acţiunea anestezică este terminată prin redistribuirea de la nivelul sistemului nervos central (SNC) spre

echilibrarea lentă a ţesuturilor periferice şi biotransformarea hepatică într-un metabolit activ. Printre

metaboliţi există unul cu acţiune hipnotică.

În faza beta timpul de înjumătăţire este de aproximativ 2,5 ore. 90% dintre metaboliţi se elimină prin

rinichi.

Ketamina traversează placenta.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Studiile publicate, efectuate la animale (inclusiv primate), cu doze care induc anestezie ușoară până la

moderată, au demonstrat că utilizarea medicamentelor anestezice în perioada de creștere rapidă a

creierului sau a sinaptogenezei a avut ca rezultat pierdere celulară la nivelul creierului aflat în dezvoltare,

care poate fi asociată cu deficiențe cognitive prelungite. Nu se cunoaște semnificația clinică a acestor

rezultate non-clinice.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Clorură de benzetoniu

Clorură de sodiu

Apă pentru preparate injectabile.

6.2 Incompatibilităţi

Barbituricele sunt incompatibile chimic cu ketamina; de aceea nu se vor amesteca în aceeaşi seringă

(precipită). Atunci când este necesară administrarea concomitentă cu diazepam, cele două medicamente

trebuie administrate separat şi nu trebuie amestecate în acelaşi dispozitiv pentru administrare (seringă sau

perfuzie).

6.3 Perioada de valabilitate

5 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 5 flacoane din sticlă brună a câte 10 ml soluţie injectabilă.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Fără cerinţe speciale la eliminare.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările

locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gedeon Richter România S.A.

Str. Cuza Vodă Nr. 99-105

540306 Târgu-Mureş, România

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

6439/2014/01

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2014

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iulie 2021